Joia Patimilor: Tradiții și evenimente importante în credința ortodoxă
În Joia din Săptămâna Pătimirilor, ortodocșii celebrează numeroase ritualuri, inclusiv citirea celor 12 Evanghelii și scoaterea Sfintei Cruci în mijlocul bisericii. Această zi marchează momentul în care Hristos a săvârșit Taina Sfintei Euharistii și a realizat spălarea picioarelor ucenicilor săi, evidențiind smerenia și dăruirea. Potrivit crestinortodox.ro, Joia Mare este însoțită de tradiții populare și slujbe solemne.
👉 Ritualuri bisericești și procesiuni la Ierusalim
După citirea Evangheliei a V-a, preotul aduce Sfânta Cruce din altar și o așază în mijlocul bisericii, afirmând: „Astăzi S-a spânzurat pe lemn Cel Ce a întins pământul pe ape”. Această cruce rămâne expusă până vineri, când este readusă în altar. La Ierusalim, procesiunea cu Sfânta Cruce debutează la ora 16:00, parcurgând traseul pe care Mântuitorul a purtat Crucea Răstignirii.
În această zi, se săvârșește și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, materia necesară pentru taina Mirungerii. Aceasta nu se efectuează anual, ci doar atunci când Mirul se epuizează. De asemenea, Joia Mare celebrează spălarea picioarelor ucenicilor, amintită prin obiceiul ca starețul să spele picioarele a doisprezece membri ai mănăstirii, simbolizând smerenia și slujirea.
👉 Tradiții populare și pregătiri pentru Paște
În această zi, credincioșii participă la Denia celor 12 Evanghelii, un serviciu religios deosebit, ce include citirea a douăsprezece pasaje biblice, care rememorează evenimentele din seara Cinei celei de Taină până la răstignirea lui Iisus. De asemenea, Joia Mare este consacrată vopsirii ouălor, iar culoarea roșie simbolizează sângele Mântuitorului. Tradiția susține că ouăle vopsite în această zi nu se strică și aduc protecție.
Gospodinele se pregătesc pentru Paște, frământând și coacând pască și cozonaci, iar cojile ouălor folosite nu se aruncă, ci se îngrijesc cu atenție, având o semnificație specială. În ultimele zile din Postul Mare, femeile aduc la biserică pachete de mâncare de post în memoria celor decedați, continuând astfel tradiția de a-i pomeni pe cei care nu mai sunt printre noi.