Un studiu relevă un punct de cotitură în accelerarea îmbătrânirii corpului
Studiul recent indică faptul că îmbătrânirea umană nu este un proces linear. O cercetare a identificat un punct de cotitură la care această accelerare are loc, în jurul vârstei de 50 de ani. După acest moment, traiectoria de îmbătrânire a țesuturilor și organelor devine mai abruptă, iar venele sunt printre cele mai afectate. Aceasta este concluzia unei echipe de cercetători de la Academia Chineză de Științe, conform sciencealert.com.
👉 Metodologia studiului și identificarea traiectoriilor de îmbătrânire proteomică
Pentru a studia îmbătrânirea, cercetătorii au analizat modificările proteinelor din corpul uman pe o gamă largă de vârste adulte. În urma acestui studiu, s-au dezvoltat ceasuri de vârstă proteomică specifice țesuturilor și s-au caracterizat traiectoriile de îmbătrânire la nivel de organ, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată în 2025. "Analiza temporală a relevat o inflexiune a îmbătrânirii în jurul vârstei de 50 de ani, vasele sanguine fiind un țesut care îmbătrânește devreme și este extrem de susceptibil la îmbătrânire", adaugă ei.
👉 Selecția probelor și analiza detaliată a proteinelor din țesuturi
Cercetătorii au colectat probe de țesuturi de la 76 de donatori de organe cu vârste între 14 și 68 de ani, care au decedat în urma unor leziuni traumatice cerebrale accidentale. De asemenea, au obținut probe de sânge. Cele 516 probe, provenite din 13 țesuturi diferite, au acoperit șapte dintre sistemele corpului: cardiovascular (inimă și aortă), digestiv (ficat, pancreas și intestin), imun (splină și ganglion limfatic), endocrin (glandă suprarenală și țesut adipos alb), respirator (plămân), integumentar (piele) și musculo-scheletic (mușchi).
Echipa a creat un catalog al proteinelor găsite în aceste sisteme, observând cu atenție cum au evoluat nivelurile acestora pe măsură ce vârsta donatorilor a crescut. "Am identificat proteine bogate și îmbogățite în anumite țesuturi", scriu cercetătorii, "precum și cele comune între țesuturi, care sunt esențiale pentru funcțiile de bază în biologie."
👉 Legătura între proteinele modificate și afecțiuni asociate vârstei
Cercetătorii au comparat rezultatele obținute cu o bază de date de boli și genele asociate acestora, descoperind că expresiile a 48 de proteine legate de boli au crescut odată cu înaintarea în vârstă. Acestea includ condiții cardiovasculare, fibroză tisulară, boală hepatică grasă și tumori hepatice. Cele mai semnificative modificări au avut loc între vârstele de 45 și 55 de ani, fiind un moment în care multe țesuturi suferă remodelări proteomice substanțiale.
De asemenea, splina și pancreasul – un organ abdominal responsabil pentru producerea enzimelor și hormonilor utilizați de organism pentru a descompune și absorbi nutrienții din alimente – au arătat modificări constante. Pentru a testa rezultatele, cercetătorii au izolat o proteină asociată cu îmbătrânirea din aorta șoarecilor și au injectat-o în șoareci tineri pentru a observa efectele. Animalele tratate cu proteina au avut performanțe fizice reduse, forță de prindere scăzută și coordonare mai slabă comparativ cu șoarecii netratați, având, de asemenea, markeri prominenți ai îmbătrânirii vasculare.
Forța musculară, în special forța de prindere a mâinii, afectează capacitatea noastră de a gestiona boli și leziuni legate de vârstnicie. Cercetările din Finlanda din 2024 sugerează că factorii genetici care influențează forța musculară ar putea juca un rol în îmbătrânirea sănătoasă. Un studiu anterior realizat de o echipă din SUA a arătat alte două vârfuri de îmbătrânire, în jurul vârstei de 44, respectiv 60 de ani, care au fost asociate cu metabolismul lipidelor, cofeinei și alcoolului, și cu boli cardiovasculare.
Această lucrare din 2025 sugerează că îmbătrânirea umană este un proces complicat, în pași, care implică diferite sisteme. Înțelegerea modului în care îmbătrânirea va afecta părți specifice ale corpului în momente specifice ar putea ajuta la dezvoltarea intervențiilor medicale pentru a face acest proces mai ușor. "Studiul nostru este pregătit să construiască un atlas proteomic cuprinzător, multi-tisular, care să acopere 50 de ani ai întregului proces de îmbătrânire umană, elucidând mecanismele din spatele dezechilibrului proteostatic în organele îmbătrânite și dezvăluind atât modele universale, cât și specifice țesutului de îmbătrânire," scriu autorii. "Aceste informații ar putea facilita dezvoltarea de intervenții țintite pentru îmbătrânire și boli legate de vârstă, deschizând calea pentru îmbunătățirea sănătății adulților în vârstă."
