S&P Global Ratings confirmă ratingurile de credit ale României, dar perspectiva rămâne negativă

S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile de credit suveran ale României, atât pe termen lung cât și pe termen scurt, la nivelul „BBB-/A-3”. Cu toate acestea, agenția a avertizat că perspectiva se menține negativă. Conform digi24.ro, analiștii subliniază că, în ciuda progreselor în stabilizarea economiei, România se confruntă cu efectele conflictului din Orientul Mijlociu, iar impactul va depinde de durata acestuia.

👉 Provocările economice și măsurile fiscale existente

Analiștii subliniază riscurile politice, menționând că „deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale – inclusiv majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public – sunt deja în vigoare”. Totuși, aceștia avertizează că măsurile de consolidare fiscală trebuie să continue.

Raportul agenției afirmă: „Considerăm că bugetul României pentru 2026 reprezintă un angajament față de continuarea consolidării fiscale prin controlul cheltuielilor, îmbunătățiri administrative și înghețarea salariilor și a pensiilor”. De asemenea, perspectivele economice nu sunt optimiste, iar estimările sugerează că România se va confrunta cu stagnare economică în 2026.

👉 Impactul extern și scenarii viitoare

Specialiștii estimează că inflația va ajunge la o medie de 7,25% în 2026, în creștere față de previziunile anterioare. Aceștia avertizează că, în cazul unui scenariu pesimist, S&P Global Ratings ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani, „dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptări”.

Dacă România reușește să reducă semnificativ deficitele externe și fiscale, agenția ar putea revizui perspectiva la stabilă. “Un flux neîntrerupt de fonduri UE stă la baza previziunilor noastre de creștere pe termen scurt și mediu”, conchide raportul. S&P Global Ratings remarcă totodată că, „măsurile de austeritate concentrate la începutul perioadei, introduse în 2025, au redus deficitul public, dar au contribuit și la intrarea economiei într-o recesiune tehnică”.