CEDO respinge cererea lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale din România
Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
CEDO respinge cererea lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale din România
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis pe 6 martie 2025 să respingă cererea lui Călin Georgescu, care contestase anularea alegerilor prezidențiale din România programate pe 8 decembrie 2024. Această decizie a fost adoptată în unanimitate de cei trei judecători care au evaluat cazul și este considerată definitivă, conform unui comunicat oficial al CEDO.
În procesul său, Georgescu invocase articolul 3 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, afirmând că anularea alegerilor a fost ilegală și disproporționată. Fostul candidat a contestat, de asemenea, lipsa de transparență a deciziilor Curții Constituționale și faptul că nu a avut posibilitatea de a face un recurs eficient.
Potrivit informațiilor furnizate de digi24.ro, judecătorii CEDO au subliniat că "obligațiile impuse statelor contractante sunt limitate în mod normal la alegerea legislativului" și că în cazul României, atributiile președintelui nu pot fi considerate parte din "corpul legislativ".
De asemenea, CEDO a stabilit că România nu trebuie să răspundă la cererile formulate de Georgescu pe baza articolelor referitoare la dreptul la un proces echitabil, libertatea de exprimare, libertatea de asociere și dreptul la un recurs efectiv.
Pe 21 ianuarie 2025, CEDO refuzase cererea de măsuri provizorii a lui Georgescu, care solicita suspendarea anularii alegerilor. În comunicatul de presă, CEDO a explicat că dreptul de a candida în alegeri este un drept politic, care nu se încadrează în sfera "drepturilor și obligațiilor cu caracter civil".
Instanța a precizat că, conform Constituției României, Parlamentul este singura autoritate legislativă, iar președintele nu face parte din acest corp, ceea ce a dus la respingerea cererii lui Georgescu ca fiind incompatibilă cu prevederile Convenției.
Fostul candidat a mai avut un eșec la Tribunalul Uniunii Europene, unde a solicitat reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale, instanța respingând acțiunea sa ca fiind "inadmisibilă" din motive de necompetență.
