Sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, supranumită în popor Sanziene sau Dragaica, marcă ziua de 24 iunie și are rădăcini atât biblice, cât și populare. Potrivit Sfântului Evanghelist Luca, nașterea sfântului a avut loc cu șase luni înainte de cea a lui Iisus Hristos. În trecut, această sărbătoare a fost introdusă pentru a înlocui festivalurile păgâne legate de solstițiul de vară, sărbătorite în perioada 22-23 iunie.

Sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, supranumită în popor Sanziene sau Dragaica, marcă ziua de 24 iunie și are rădăcini atât biblice, cât și populare. Potrivit Sfântului Evanghelist Luca, nașterea sfântului a avut loc cu șase luni înainte de cea a lui Iisus Hristos. În trecut, această sărbătoare a fost introdusă pentru a înlocui festivalurile păgâne legate de solstițiul de vară, sărbătorite în perioada 22-23 iunie.

Citează site-ul vrancea24.ro, care notează că, din secolele IV-V, data de 24 iunie a fost oficializată și pentru Crăciun, însă sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul a rămas o tradiție importantă. În calendarul popular, această zi poartă numele de Sanziene, fiind asociată cu un vechi cult solar și credințe legate de divinități feminine, precum Diana, zeița pădurilor. Sanzienele, considerate ființe frumoase și divinități nocturne, sunt de părere că plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie.

În tradiție, se crede că ele cântă, dansează și aduc înflorire recoltelor, întăresc feminitatea și aduc fertilitate. În anumite zone, s-a păstrat credința că, dacă florile de Sanziene sunt pline de rouă dimineața, însemnă că vara va fi roditoare. Gospodarii verificau coronitele din flori pentru a afla dacă vor avea noroc cu animale sau recolte bune, iar fetele cautau să vadă dacă vor visa ursitul, punând flori sub pernă.

De asemenea, se obișnuia ca în dimineața zilei de 24 iunie, înainte de răsăritul soarelui, să se strângă buchete de flori de Sanziene, care apoi se puneau pe acoperiș pentru a prevedea norocul familiei. Florile culese în acea zi erau sfințite la biserică și folosite în ritualuri magice pentru vindecare și protecție.

Conform tradiției, Sanzienele veghează asupra sănătății și prosperității, iar dacă cucul încetează să cânte înainte de această zi, se crede că vara va fi secetoasă. În unele zone, se aprindeau focuri pentru a alunga spiritele rele și pentru a asigura recolte bogate. Acest moment de mijloc al verii era și un prilej de culegere a plantelor de leac, fiind considerat cel mai bun prilej pentru prepararea remediilor naturale.