România încheie negocieri lungi cu Uniunea Europeană pentru fondurile din PNRR
România a finalizat oficial, recent, negocierile cu Comisia Europeană privind fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Până la începutul acestei săptămâni, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Bolos, a anunțat că discuțiile au fost grele și complexe, având în vedere criteriile stricte stabilite de Bruxelles.
Potrivit lui Bolos, Comisia Europeană a estimat un risc de pierdere de 7,8 miliarde euro din fondurile PNRR, în special din cauza tuturor obstacolelor legate de investițiile în domeniile sănătății, mediului, educației, eficienței energetice, infrastructurii de transport, digitalizării IMM-urilor și renovării energetice. Citează jurnaldevrancea.ro, care notează că aceste dificultăți au fost resolve, însă rămân anumite provocări legate de implementare.
Pe de altă parte, situația de la nivel politic continuă să fie activă. Nicușor Dan, președintele Consiliului Local al Capitalei, s-a întâlnit recent în Olanda, la summitul NATO, cu o delegație de senatori americani, printre care Jeanne Shaheen și Chris Coons. Conform HotNews, Nicușor Dan a refuzat să ofere public detalii despre discuțiile avute, anunțând doar că va susține o conferință de presă miercuri, în jurul orei 15.00, ora României.
În domeniul agricol, serviciul științific al Comisiei Europene a făcut o evoluție semnificativă în iunie, față de luna mai, anunțând o creștere a randamentelor pentru toate culturile principale din România. Potrivit economica.ro, fermierii români ar putea produce peste 5 tone de grâu la hectar, un record pentru ultimii 15 ani, ceea ce oferă semnale bune pentru agricultori.
În plan intern, ministrul Educației, Daniel David, și-a prezentat angajamentele pentru al doilea mandat, recunoscând că optimismul s-a transformat acum în "un realism îngrijorat". El a spus că este pregătit să fie un ministru de sacrificiu, capabil să suporte criticile, pentru binele pe termen mediu și lung al sistemului de învățământ. Conform news.ro, el adaugă că, din punct de vedere emoțional, oamenii nu pot fi mulțumiți de măsurile luate în situații de criză.
La nivel internațional, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în cadrul summitului NATO de la Haga ca statele europene membre ale organizației să finanțeze cu cel puțin 0,25% din PIB ajutorul militar pentru Ucraina în conflictul cu Rusia. Potrivit g4media.ro, Zelenski a argumentat că Ucraina trebuie sprijinit pentru a contracara agresiunea rusă, care, în opinia sa, amenință întreaga Europă.
Totodată, situația geopolitică a fost în centrul atenției și în Israel. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat, conform news.ro, că ultimele evenimente privind programul nuclear al Iranului reprezintă o "victorie istorică" după ce instalațiile nucleare ale Teheranului au fost bombardate duminică de Statele Unite. Iranul, pentru partea sa, a afirmat că are dreptul să continue programul nuclear pentru scopuri civile și este pregătit să reia discuțiile cu Washingtonul.
Un raport recent de la compania de investiții Carlyle Group estimează că Europa ar putea aloca între 10.000 și 14.000 miliarde euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. Conform bloomberg.ro, aceste investiții ar putea reprezenta o creștere semnificativă față de proiectele curente, mai ales dacă țările europene vor atinge obiectivul NATO de cheltuieli militare de 5% din PIB, ceea ce ar putea aduce beneficii economice asemănătoare cu cele generate de boom-ul economic al Chinei după deschiderea sa către lume.
Între timp, atacurile militare ale SUA asupra unor facilități nucleare din Iran, din weekend, nu au avut efectul dorit. Potrivit unor evaluări ale serviciilor de informații americane, aceste atacuri au întârziat programul nuclear al Iranului doar cu câteva luni și nu au distrus componentele esențiale. Casa Albă a respins categoric această evaluare, afirmând că informațiile sunt "complet greșite" și sporadice, potrivit libertatea.ro, fiind o tentativă de subminare a administrației Trump.