Legislația privind rețelele sociale stârnește controverse în rândul specialiștilor
Un set de evenimente tragice legate de adolescenți a generat reacții în lanț în societate, iar propunerea de blocare a accesului tinerilor la rețelele sociale a devenit prima măsură legislativă adoptată. Totuși, criticii subliniază că această abordare nu ia în considerare soluții constructiviste pentru democrație și economie, potrivit CJI.
👉 Critica măsurilor legislative privind rețelele sociale
Recenta legislație în privința rețelelor sociale a fost supusă unei analize dure. Profesoara Sonia Livingstone de la Universitatea Harvard a afirmat că „o interdicție lasă neatinse practicile algoritmice și de exploatare a datelor, precum și modelul de afaceri «move fast and break things» al marilor platforme.” Astfel, se pune întrebarea dacă interzicerea platformelor este o soluție viabilă.
În acest context, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a subliniat importanța educației media în combaterea dezinformării și în protejarea sănătății mintale a tinerilor. CJI a implementat, din 2017, un program de educație media ce a beneficiat peste 1.200 de profesori și 300.000 de elevi, promovând gândirea critică ca soluție la provocările actuale.
👉 Implicarea drepturilor digitale ale copiilor în dezbatere
Organizațiile care apără drepturile copilului atrag atenția asupra riscurilor generate de măsurile legislative recente, cum ar fi obligarea utilizatorilor să se identifice pentru a dovedi că nu au sub 16 ani. Aceste propuneri sunt văzute ca o amenințare la adresa dezvoltării armonioase a tinerilor.
Drepturile digitale ale copiilor, așa cum sunt stipulate în Convenția ONU privind Drepturile Copilului, subliniază că aceștia au dreptul de a accesa informații și de a se exprima în mediul digital. Orice restricție ar trebui să fie proporțională, iar interdicțiile generale pun în pericol aceste valori fundamentale.
