Războiul cognitiv. De ce conflictele fără bombe sau gloanțe sunt departe de a urma „regulile jocului” și devin astfel mai periculoase
Inapoi

Războiul cognitiv. De ce conflictele fără bombe sau gloanțe sunt departe de a urma „regulile jocului” și devin astfel mai periculoase

Postat pe 28 Jul 2025

Update cu 1 zi în urmă

Timp de citire: 13 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Image Description
Externe
Imaginați-vă că vă treziți cu vestea că o nouă tulpină mortală de gripă a apărut în orașul vostru. Autoritățile din domeniul sănătății minimalizează problema, dar rețelele sociale sunt inundate de afirmații contradictorii ale „experților medicali” care dezbat originea și gravitatea acesteia. Spitalele sunt pline de pacienți cu simptome asemănătoare gripei, împiedicând accesul altor pacienți la îngrijiri medicale și ducând, în cele din urmă, la decese. Treptat, se descoperă că un adversar străin a orchestrat această panică prin răspândirea de informații false, cum ar fi faptul că tulpina are o rată de mortalitate foarte ridicată. Cu toate acestea, în ciuda victimelor, nicio regulă nu definește acest lucru ca un act de război. Este vorba de războiul cognitiv, sau cog war pe scurt, în care domeniul cognitiv este utilizat pe câmpurile de luptă sau în atacuri ostile sub pragul războiului. Campanii de dezinformare, dacă doriți, parte a ceea ce astăzi – denumire intens folosită – numim război hibrid. Un exemplu clasic de război cognitiv este un concept numit „control reflexiv” – o artă perfecționată de Rusia de-a lungul a mai multor decenii. Aceasta implică modelarea percepțiilor adversarului în beneficiul propriu, fără ca acesta să înțeleagă că a fost manipulat, scrie The Conversation.. În contextul conflictului din Ucraina, acest lucru a inclus narațiuni despre revendicări istorice asupra teritoriului ucrainean și prezentarea Occidentului ca fiind corupt din punct de vedere moral. Războiul cognitiv servește la obținerea unui avantaj asupra adversarului prin vizarea atitudinilor și comportamentelor la nivel individual, de grup sau de populație. Acesta este conceput pentru a modifica percepțiile asupra realității, transformând „modelarea cogniției umane” într-un domeniu critic al războiului. Prin urmare, este o armă într-o bătălie geopolitică care se desfășoară prin interacțiuni între mințile umane, mai degrabă decât între domenii fizice. Deoarece războiul cognitiv poate fi purtat fără daunele fizice reglementate de legile actuale ale războiului, acesta există într-un vid juridic. Dar asta nu înseamnă că nu poate incita în cele din urmă la violență pe baza informațiilor false sau că nu poate provoca vătămări și decese prin efecte secundare. Ideea că războiul este în esență o competiție mentală, în care manipularea cognitivă este esențială, se referă la strategul Sun Tzu (sec. V î.Hr.), autorul cărții Arta războiului. Astăzi, domeniul online este arena principală pentru astfel de operațiuni. Revoluția digitală a permis ca conținutul din ce în ce mai personalizat să exploateze prejudecățile cartografiate prin amprenta noastră digitală, ceea ce se numește „microtargeting”. Inteligența artificială ne poate oferi chiar și conținut personalizat fără a face vreodată o fotografie sau a înregistra un videoclip. Tot ce este nevoie este o solicitare AI bine concepută, care să susțină narațiunea și obiectivele predefinite ale actorilor rău intenționați, în timp ce induce în eroare publicul în mod ascuns. Astfel de campanii de dezinformare ajung din ce în ce mai mult în domeniul fizic al corpului uman. În războiul din Ucraina, asistăm la continuarea narațiunilor de război cognitiv. Acestea includ acuzații că autoritățile ucrainene ascundeau sau incitau în mod intenționat izbucnirea epidemiei de holeră. Acuzațiile privind laboratoarele de arme biologice susținute de SUA au constituit, de asemenea, parte din justificările false pentru invazia pe scară largă a Rusiei. În timpul pandemiei de COVID, informațiile false au dus la decese, deoarece oamenii au refuzat măsurile de protecție sau au folosit remedii dăunătoare pentru a trata boala. Unele narațiuni din timpul pandemiei au fost promovate ca parte a unei bătălii geopolitice. În timp ce SUA s-au angajat în operațiuni secrete de informare, actorii ruși și chinezi legați de stat au coordonat campanii care au folosit personaje generate de IA pe rețelele sociale și micro-țintirea pentru a modela opiniile la nivel de comunități și indivizi. Capacitatea de micro-țintire poate evolua rapid, pe măsură ce metodele de cuplare creier-mașină devin mai eficiente în colectarea datelor privind modelele cognitive. Modalitățile de a oferi o interfață mai bună între mașini și creierul uman variază de la electrozi avansați care pot fi atașați pe scalp până la ochelari de realitate virtuală cu stimulare senzorială pentru o experiență mai imersivă. Programul Next-Generation Nonsurgical Neurotechnology (N3) al Darpa ilustrează modul în care aceste dispozitive pot deveni capabile să citească și să scrie simultan în mai multe puncte ale creierului. Cu toate acestea, aceste instrumente ar putea fi piratate sau alimentate cu date otrăvite, ca parte a viitoarelor strategii de manipulare a informațiilor sau de perturbare psihologică. Conectarea directă a creierului la lumea digitală în acest mod va eroda granița dintre domeniul informațional și corpul uman într-un mod fără precedent. Legile tradiționale ale războiului consideră forța fizică, cum ar fi bombele și gloanțele, ca fiind principala preocupare, lăsând războiul cognitiv într-o zonă juridică gri. Manipularea psihologică este un „atac armat” care justifică autoapărarea în conformitate cu Carta ONU? În prezent, nu există un răspuns clar. Un actor statal ar putea utiliza dezinformarea în domeniul sănătății pentru a provoca victime în masă într-o altă țară fără a declanșa oficial un război. Lacunele similare există și în situații în care războiul, așa cum îl înțelegem noi în mod tradițional, este de fapt în curs de desfășurare. În acest caz, războiul cognitiv poate estompa granița dintre înșelăciunea militară permisă (șiretlicuri de război) și perfidia interzisă. Imaginați-vă un program umanitar de vaccinare care colectează în secret ADN, fiind utilizat în mod ascuns de forțele militare pentru a cartografia rețelele insurgente bazate pe clanuri. Această exploatare a încrederii medicale ar constitui perfidie în conformitate cu dreptul umanitar – dar numai dacă începem să recunoaștem astfel de tactici manipulative ca parte a războiului. Deci, ce se poate face pentru a ne proteja în această nouă realitate? În primul rând, trebuie să regândim ce înseamnă „amenințările” în conflictele moderne. Carta ONU interzice deja „amenințările cu folosirea forței” împotriva altor națiuni, dar acest lucru ne face să rămânem blocați într-o mentalitate de amenințări fizice. Când o putere străină inundă mass-media cu alerte false privind sănătatea, menite să creeze panică, nu este aceasta o amenințare la adresa țării dvs. la fel de eficientă ca un blocaj militar? Deși această problemă a fost recunoscută încă din 2017 de grupurile de experți care au redactat Manualul de la Tallinn privind războiul cibernetic (Regula 70), cadrele noastre juridice nu au ținut pasul. În al doilea rând, trebuie să recunoaștem că prejudiciul psihologic este un prejudiciu real. Când ne gândim la rănile de război, ne imaginăm răni fizice. Dar tulburarea de stres posttraumatică este recunoscută de mult timp ca o rană de război legitimă – așa că de ce nu ar fi recunoscute și efectele asupra sănătății mentale ale operațiunilor cognitive țintite? În cele din urmă, legile tradiționale ale războiului ar putea să nu fie suficiente – ar trebui să căutăm soluții în cadrele de drepturile omului. Acestea includ deja protecția libertății de gândire, libertatea de opinie și interdicțiile împotriva propagandei de război, care ar putea proteja civilii de atacurile cognitive. Statele au obligația de a respecta aceste drepturi atât pe teritoriul lor, cât și în străinătate. Utilizarea unor tactici și tehnologii din ce în ce mai sofisticate pentru a manipula cogniția și emoțiile reprezintă una dintre cele mai insidioase amenințări la adresa autonomiei umane din epoca noastră. Numai adaptând cadrele noastre juridice la această provocare putem promova reziliența socială și pregăti generațiile viitoare să facă față crizelor și conflictelor de mâine.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din vrancea

-
-

16:58

Suveraniștii români, confruntați la Chișinău: expulzări și acuzații de legături dubioase cu Rusia

O controversată conferință organizată de AUR în Republica Moldova pare să adune la Chișinău mai mulți agenți de influență ai Rusiei din Occident, în timp ce autoritățile pro-europene depun efort să oprească ingerința rusească în alegerile parlamentare decisive care vor avea loc peste două luni, pe 28 septembrie. Serviciul de Informații și Securitate a interzis accesul în Republica Moldova a mai multor politicieni, printre care și europarlamentari, spunând că organizatorii
Image Description

16:51

VIDEO Șofer din Vrancea implicat într-un accident grav la Slobozia! Printre victime se numără un copil!

Marți (29 iulie) în jurul orei 12.30, pe DN 21, la ieșirea din municipiul Slobozia spre localitatea Drajna Nouă, s-a produs un accident rutier în care au fost implicate un autoturism Volkswagen Touran și un autotren cu număr de Vrancea. În urma impactului au rezultat trei victime: două conștiente și cooperante ( dintre care un minor sub 1 an) și o persoană de sex feminin inconștientă și încarcerată. care a
Image Description

15:17

Dosarul vânătorii mortale de la Verdea a fost trimis în judecată! Averea omului de afaceri Victor Roman, pusă sub sechestru!

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a trimis în judecată dosarul vânătorii fatale din 27 decembrie 2024, din fondul cinegetic „Mărăști”, localitatea Verdea, comuna Răcoasa. Incidentul s-a soldat cu moartea unui bărbat de 40 de ani, Marcel Dobrițoiu, împușcat mortal de omul de afaceri Victor Roman din Adjud, care a susținut că l-a confundat cu un mistreț. Potrivit procurorilor, ancheta penală a scos la iveală o serie de ilegalități grave,
Image Description

14:40

Omul de afaceri Victor Roman, trimis în judecată după accidentul mortal de la vânătoarea din decembrie 2024

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a trimis la instanță dosarul partidei de vânătoare din 27 decembrie 2024, din localitatea Verdea, comuna Răcoasa, în urma căreia un bărbat a murit. Victima este un localnic care se afla în fondul de vânătoare ”Mărăști”, administrat de omul de afaceri Victor Roman, din Adjud. De altfel, Victor Roman este cel care l-a împușcat mortal pe Marcel Dobrițoiu, 40 de ani, și a susținut
Image Description

14:03

Asociația Pro Infrastructură: Doar 60 km din A7 la nord de Focșani în 2025, probabil

Realist vorbind, în 2025 vom circula de la Tișița la Răcăciuni, adică pe 60 din cei 96 de kilometri dintre Focșani și Bacău. În scenariul ultra-optimist, cu UMB forțând la maxim ca să recupereze întârzierile acumulate în special la 3 poduri/viaducte mari, putem să visăm la încă 15 km între Focșani și Tișița. Cert este că lotul 3 iese din discuție în acest an, cei 21,5 kilometri dintre Răcăciuni și
Image Description

Recente din Romania

-
-

06:19

- Bistrita - Guvernul vrea ca magistrații să nu se mai poată pensiona la 48 de ani

Pensia magistraților va fi maxim 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cât este acum, a spus premierul. ”Suntem în situația în care o pensie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel
Image Description

06:08

- Constanta - Zi decisivă pentru Nicușor Constantinescu! Tribunalul Constanța încetează procesul față de fostul șef al CJC. Care va fi decizia Curții de Apel Constanța

Prezentul dosar a fost soluționat în primă instanță de Tribunalul Constanța, a decis încetarea procesului penal, însă a admis acţiunea civilă exercitată de Consiliul Județean Constanța şi l-a obligat pe Nicușor Constantinescu la plata către partea civilă a sumei de 5.570.821,28 lei, cu titlu de prejudiciu material. Decizia Tribunalului Constanța a fost contestată la Curtea de Apel Constanța, instanță așteptată să se pronunțe definitiv azi, 30 iulie 2025. „În perioada
Image Description

05:54

- Constanta - Un teren și o casă nefinalizată, situate în Palazu Mare, scoase la licitație într-un dosar de executare silită

Licitația se va desfășura pe data de 20 august 2025, ora 12:00, la sediul BEJ Bogatie Silvia Laura din Constanța, strada Sarmisegetusa nr. 42, parter, ap. 5. Participanții la această licitație vor putea cumpăra un teren intravilan cu categoria de folosință arabil, având o suprafață de 986 mp conform actelor și 1008,62 mp conform măsurătorilor. Pe teren se află o construcție nefinalizată cu regim de înălțime P+1E, fără acte. Imobilul
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
vrancea WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Andrei Miroslavescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul vrancea
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete