Îngrijorările privind proliferarea nucleară sub administrația Trump

Analiză recentă a experților, citată de publicația digi24.ro, evidențiază că atacurile lui Donald Trump împotriva NATO și a ordinii globale afectează încrederea aliaților în umbrela nucleară americană. Aceste critici pot duce la temeri legate de o proliferare pe termen lung a armelor nucleare.

Byong-Chul Lee, expert de la Universitatea Kyungnam din Seul, afirmă că „încrederea în umbrela nucleară americană a fost profund zdruncinată de retorica provocatoare și incoerentă a lui Trump”. Acest lucru stârnește îngrijorări, în special în rândul aliaților care au beneficiat de protecția capacității de descurajare oferită de SUA timp de decenii.

De asemenea, Artur Kacprzyk de la centrul de cercetare polonez PISM subliniază că „politica administrației Trump crește riscul de proliferare nucleară în rândul aliaților”. Această pierdere a încrederii se produce în contextul unei deteriorări a mediului de securitate global, cum ar fi conflictele din Europa și Orientul Mijlociu.

Aliații Washingtonului nu doar că se tem de o eventuală abandonare în cazul unui atac, ci și de inițiativele lui Trump de a reînnoi dialogul cu Moscova și Beijingul. „Cei sacrificați în urma unui posibil acord vor fi europenii și aliații din Asia”, spune Fayet, punând accentul pe riscurile pe care le implică astfel de negocieri.

Un aspect îngrijorător este că în cazul în care aliații nu se simt protejați, există riscul ca unele țări să caute alternative, incluzând obținerea armelor nucleare. „Dacă nu aveți garanții din partea protectorului vostru, căutați alte opțiuni”, afirmă Syed Ali Zia Jaffery. Coreea de Sud este considerată una dintre cele mai susceptibile țări să ia în considerare achiziționarea armelor nucleare, în special din cauza amenințării Coreei de Nord.

În Europa, discuțiile despre armamentul nuclear sunt, de asemenea, în creștere. Premierul polonez Donald Tusk a menționat că nu exclude dotarea Poloniei cu arme nucleare, deși acest proces ar putea fi lung și complex. Totuși, un asemenea pas nu este iminent, iar țările europene care nu au arme nucleare sunt mai puțin avansate în acest domeniu comparativ cu Coreea de Sud sau Japonia.

Unii analiști sugerează că Rusia ar putea interveni pentru a împiedica dezvoltarea programelor nucleare în alte state, asemănător cu atacurile asupra reactorului nuclelar irakian Osirak în anii 1980. Cu toate acestea, multe dintre aceste națiuni dispun deja de o capacitate nucleară latentă, iar dorința de a dezvolta arme nucleare ar putea crește în condiții de instabilitate.

Un alt factor de incertitudine este postura administrației Trump față de reacțiile aliaților săi. „Coreea de Sud nu ar putea deveni o țară nucleară fără aprobarea tacită a Washingtonului”, spune Lee. Statele Unite, care au extins umbrela nucleară aceasta, au gestionat până acum riscurile asociate prin presiuni și oferte de garanții, dar schimbările în politica de neproliferare ar putea afecta stabilitatea generală.

Astfel, susținerea neproliferării a fost un pilon important al politicii externe americane, iar eventualele schimbări în această direcție ar putea avea implicații serioase pentru politica „America First” promovată de Trump.