Războiul din Iran accelerează tranziția către energia regenerabilă — nu și în SUA
Strâmtoarea Ormuz este închisă de aproape două luni, provocând creșteri ale prețurilor la petrol și gaz la nivel global. În Statele Unite, costul unui galon de benzină a crescut cu peste un dolar de când strâmtoarea a fost închisă, iar prețul motorinei a crescut cu aproape 50%. Potrivit rollingstone.com, prețurile la combustibili în Europa au crescut cu aproximativ 10%, iar regiunea se confruntă cu o penurie de combustibil pentru aviație și îngrijorări legate de fluxul de gaze naturale lichide (GNL).
👉 Impactul asupra Asiei și criza energetică regională
Asia este afectată și mai sever. Aproximativ 20% din petrolul și GNL-ul mondial tranzitează strâmtoarea, iar peste 80% din acest combustibil se îndreaptă spre Asia. Mai multe țări asiatice, cum ar fi Filipine, Japonia și Coreea de Sud, se confruntă acum cu o adevărată criză energetică. Toate acestea sunt, desigur, vești proaste pentru prețurile consumatorilor pe termen scurt, dar ar putea beneficia clima pe termen lung.
👉 Impuls pentru energia regenerabilă
China produce majoritatea panourilor solare din lume, iar exporturile de panouri solare ale țării au atins un nivel record în martie. De asemenea, exportă o cantitate mult mai mare de baterii litiu. Vânzările de vehicule electrice sunt în creștere în întreaga lume. Mark Z. Jacobson, profesor de inginerie civilă și de mediu la Universitatea Stanford, declară: “Faptul că țările trebuie să importe combustibili fosili din regiuni îndepărtate le supune la incertitudini. Este evident că multe țări doresc să reducă această dependență. Modalitatea de a face acest lucru este de a-și asigura propria electricitate și încălzire din surse regenerabile curate — în principal eolian, solar, geotermal și hidrolectric. Fiecare țară are potențialul de a face acest lucru pentru sine.”
Jacobson notează că guvernul Coreei de Sud s-a angajat recent să atingă 100 de gigawați de energie regenerabilă până în 2030. Ministrul energiei din Coreea de Sud a declarat că războiul din Iran “servește ca un punct de cotitură semnificativ” pentru ca țara să se reprofileze spre energia regenerabilă și să se abată de la petrol.
👉 Acțiuni similare în Europa
Jacobson afirmă că și în Europa sunt întreprinse acțiuni similare, cu unele țări începând să se concentreze pe accelerarea tranziției către energia regenerabilă. De exemplu, Marea Britanie a decis luna trecută să impună pompe de căldură și panouri solare în noile locuințe. Polonia, în schimb, a investit recent mai mult în energie regenerabilă și în energia nucleară. Jacobson spune că a fost, de asemenea, o creștere notabilă a interesului pentru panourile solare instalate pe acoperișuri în întreaga Europă.
Federica Genovese, profesoară de științe politice și relații internaționale la Universitatea Oxford și specialistă în politica climatică, afirmă că nu este încă clar cât de mare va fi impactul acestei crize energetice în Europa. “UE încearcă să împingă statele membre… spre o tranziție energetică — acum înfățișată ca un mecanism de securitate energetică și reziliență economică — dar rămâne de văzut dacă țările vor urma acest proces,” spune Genovese.
Genovese menționează că Italia este țara cea mai expusă la perturbările gazelor naturale în Europa, dar politicienii de extremă dreapta din Italia nu promovează o tranziție energetică. Germania lucrează la tranziția către forme regenerabile de energie, dar se concentrează și pe modalități de reducere a prețurilor la benzină. Europa se confrunta deja cu o criză energetică nu cu mult timp în urmă, din cauza războiului din Ucraina și a dependenței continentului de petrolul rusesc, iar Genovese spune că acest lucru a pus țările pe calea de a depinde mai puțin de importurile de combustibili fosili.