Impozitul pe clădiri comerciale și logistice majore determină o creștere aproape de 1% a prețurilor materialelor de construcții, susține Cosmin Răileanu, fondator al Depozit Virtual, potrivit unei analize publicate de Agerpres. Acest impozit adaugă costuri fixe ce se reflectă direct în prețurile finale, generând presiuni structurale asupra unui model de business depășit, construit în condiții economice diferite.
👉 Calculul impozitului pe clădiri și impactul său asupra costurilor
Impozitul pe clădiri pentru spațiile comerciale și logistice se calculează ca procent din valoarea impozabilă a construcțiilor, cu cote stabilite la nivel local. Pentru depozite evaluate la zeci de milioane de euro, impozitul anual poate ajunge la sume între zeci de mii și peste 150.000-200.000 de euro fiecare, în funcție de oraș și de nivelul taxării.
Deși acest cost pare mic comparativ cu cifra de afaceri, raportat la marja comercială din retailul de volum, el poate reprezenta între 0,3% și 0,7% din adaosul comercial, apropiindu-se chiar de 1%. Cosmin Răileanu subliniază că aceste costuri fixe nu dispar, ci se transferă integral către consumatori prin prețurile finale ale materialelor de construcții.
👉 Efectele presiunii fiscale asupra lanțurilor logistice și costurilor pentru consumatori
Fondatorul Depozit Virtual explică că actualul sistem de distribuție a materialelor a fost conceput într-o epocă caracterizată prin spații fizice ieftine și impact fiscal redus. În prezent, spațiile mari de depozitare care nu adaugă valoare materialelor, dar generează costuri fixe de impozite, utilități și logistică, devin o povară financiară pentru companii.
Acest context pune presiune asupra lanțurilor logistice tradiționale, făcându-le greu de susținut pe termen lung. Deși calitatea materialelor nu este afectată, costurile suplimentare se reflectă în prețurile finale, crescând sarcina financiară atât pentru persoanele care construiesc o locuință, cât și pentru dezvoltatori.
Cosmin Răileanu avertizează că industria materialelor de construcții trebuie să regândească modul în care funcționează lanțurile logistice, care au rămas încă tradiționale. El afirmă că, în contextul creșterii impunerilor fiscale și al costurilor fixe în creștere, modelele bazate pe spații mari imobiliare devin tot mai ineficiente.
Potrivit acestuia, presiunea fiscală accelerată de creșterea impozitului pe clădiri obligă piața să caute soluții mai eficiente, promovând modele de business care reduc dependența de spații fizice extinse și lanțuri logistice costisitoare, fără a elimina complet magazinele fizice.
