Sărbătoarea Sfântului August și superstiții legate de Adormirea Maicii Domnului
Sărbătoarea Sfântului August și superstiții legate de Adormirea Maicii Domnului
Perioada dintre Sfânta Maria Mare, pe 15 august, și Sfânta Maria Mică, pe 8 septembrie, este cunoscută în popor sub numele de „Între Sântamarii”. Potrivit tradiției, această perioadă este considerată ideală pentru semănăturile de toamnă. În acea zi, ciobanii își coboară turmele de oi de pe munte, semn că sezonul cald se apropie de sfârșit.
Superstițiile legate de Sfânta Maria Mare sunt numeroase. Una dintre cele mai răspândite crede că nu trebuie aprins focul cu două zile înainte de această sărbătoare, deoarece se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le fie cuprinse acareturile de flăcări și să apară boli pentru cei care mănâncă mâncare gătită în acele zile. De asemenea, se consideră că dacă gospodarii lucrează în această zi, recoltele se blestemă și nu vor avea roade, vitele se pot îmbolnăvi, iar gospodăria se poate destrăma.
La biserică, oamenii se roagă pentru sănătate, pentru o căsătorie fericită, pentru nașteri ușoare și pentru vindecări. Fetele nemăritate cred că, dacă poartă un fir de naprasnic (ferigă) în sân toată ziua și se roagă la icoana Maicii Domnului cu candela aprinsă, vor putea găsi un soț bun. Potrivit citează jurnaldevrancea.ro, în anumite zone se obișnuiește ca fetele să pună busuioc proaspăt sub pernă pentru a visa jumătatea lor. În plus, se interzice tăierea sau aruncarea părului pentru femeile care doresc să se mărite rapid.
La unele sate, se spune că dacă în această zi infloresc trandafirii, toamna va fi lungă și caldă. O superstiție populară menționează că nu este bine să mergi înapoi în această zi, pentru a evita tristețea Maicii Domnului. De asemenea, nu se aprinde focul în sobă, deoarece se crede că acest gest atrage boală și ghinion.
Adormirea Maicii Domnului rămâne cea mai veche sărbătoare dedicată Fecioarei Maria. Potrivit istoriei, cultul ei s-a dezvoltat începând din secolul al V-lea, mai ales după Sinodul IV Ecumenic care a declarat-o Născătoare de Dumnezeu. Originea acestei sărbători este probabil Ierusalimul, unde se păstrează până azi mormântul Maicii Domnului, aproape de Gradina Ghetsimani. La sfârșitul vieții sale, Maica Domnului a fost instițată de îngerul Gavriil că va trece în veșnicie.
Potrivit tradiției, cu trei zile înainte de moarte, Maica Domnului a fost vizitată de Apostolii aduși miraculos pe nor i, pentru a fi alături în același moment în care Domnul Hristos a primit sufletul ei. În timpul rânduielii, ea s-a rugat: „Fiule, în mâinile Tale îmi dau duhul meu”. Trupul a fost apoi adus pe acea vreme în mormânt, dar tradiția menționează că trupul s-a ridicat la cer în mod tainic, în ziua de 15 august, sau chiar a fost rapit de îngeri în timpul pregătirilor pentru înmormântare.
Notează jurnaldevrancea.ro că în unele versiuni, trupul Maicii Domnului a fost dus în cer chiar de Apostolii Petru și Pavel, fiind pentru prima dată când s-a înălțat la cer o sfântă. În alte variante, trupul ei a fost păstrat trei zile în mormânt și apoi ridicat subit la cer. Toma, unul dintre apostoli, care a ajuns după trei zile, a cerut să vadă trupul pentru a se convinge că Maica lui Hristos nu a fost uitată. A fost surprins când a găsit mormântul gol, semn că Maica Domnului se înălțase la ceruri.
Conform credinței ortodoxe, data de 15 august este cea mai importantă, fiind ziua adormirii și a invierii Maicii Domnului, simbol al învierii tuturor oamenilor. În popor, însă, există confuzie între această zi și 8 septembrie, când se sărbătorește Sfânta Maria Mică, ziua nașterii Maicii Domnului. Preotul Eugen Tanasescu din Constanța explică că se pot felicita persoanele după numele sfântului, indiferent de data pomenirii, dar urarea potrivită este: „Să porți numele sfântului cu dragoste și demnitate” sau „La mulți ani duhovnicești în împărăția Cerurilor”.
Potrivit esteticii populare, în satul tradițional, nu se sărbătorește în mod special Sfânta Maria Mare pe 15 august, dar nu este greșit să urezi „La mulți ani!” celor cu acest nume, în ziua de sărbătoare. Teologul Radu Preda susține aceeași părere, în timp ce Ioana Popescu, etnolog la Muzeul Țăranului Român, menționează că această zi este considerată de mulți ca o sărbătoare mai degrabă religioasă, decât o ocazie de a face urări festive.
Conform credinței populare, această perioadă de vară și început de toamnă păstrează o putere magică, fiind un moment în care plantele de leac culese în această zi pot avea efecte vindecătoare. Se consideră că, dacă trandafirii înfloresc toamna, vara va fi lungă și caldă, iar pentru recolte bogate, fetele trebuie să se închine și să poarte cu ele plante sfințite, notează site-ul credinta-ortodoxa.com.
