Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pregătește o serioasă reformă în administrația publică locală, pe fondul goanei după bani și acoperirii deficitului din bugetul național. În acest context, printre cele mai discutate măsuri se numără desființarea funcției de viceprimar în toate unitățile administrativ-teritoriale (primării) cu mai puțin de 1.500 de locuitori, începând, probabil, din 2026 sau, poate, din 2028 (deocamdată măsura rămâne la stadiul de proiect) Ministrul Cseke Attila a explicat că această reformă vine în contextul discrepanțelor semnificative între structura administrativă și nevoile reale ale populației, mai ales în zonele rurale afectate de depopulare. „Este vorba despre 18.390 de posturi care, conform simulării noastre, pot dispărea prin această formulă. Important este criteriul profesional. Nu venim peste tot, dar acolo unde s-a sărit calul, intervenim”, a declarat ministrul. Din cele 2.862 de comune din România, doar 12,4% au între 5.000 și 10.000 de locuitori, iar majoritatea sunt sub această limită. În schimb, peste jumătate dintre cele 318 orașe au mai mult de 10.000 de locuitori, confirmând diferențele de concentrare a populației și resurselor administrative între urban și rural. Multe primării mici au păstrat un aparat administrativ care nu mai este în concordanță cu numărul cetățenilor iar guvernul dorește să coreleze numărul de angajați din primării cu dinamica demografică. Cinci comune din Vrancea ar putea pierde funcția de viceprimar, patru de la PSD În județul Vrancea, cinci comune sunt deja sub pragul de 1.500 de locuitori și s-ar încadra direct în prevederile anunțate. Vorbim despre Bârsești (Sorin Cristea, PSD) – 1.132 de locuitori, Boghești (Dorin Valeriu, PSD) – 1.264 de locuitori, Spulber (Enache Manole, PNL) – 1.241 de locuitori, Jitia (Vasile Zamfiroiu, PSD) – 1.443 de locuitori și Negrilești (Nistor Dorel, PSD) – 1.464 de locuitori. Trebuie să subliniem, totuși, un aspect foarte important. Cifrele amintite, după care am făcut calculul, sunt cele de la recensământul din 2021. Dacă, însă, se vor lua în considerare cele actualizate, de la evidența populației, ei bine, numărul comunelor care ar rămâne fără viceprimari ar fi mai mare. Măsura, între eficiență și vulnerabilitate Autoritățile centrale susțin că reorganizarea este necesară pentru eficientizarea cheltuielilor publice și adaptarea administrației locale la realitățile demografice. Pe de altă parte, criticii acestei măsuri susțin că desființarea funcției de viceprimar ar putea afecta calitatea guvernării locale, mai ales în comunitățile izolate sau cu terenuri extinse, unde atribuțiile administrative sunt împărțite efectiv între primar și viceprimar. Oricum ar fi, să nu uităm că această reformă administrativă prevede și eliminarea plafonului artificial privind numărul de angajați, acolo unde acesta nu mai corespunde cu numărul cetățenilor.