Potrivit unor documente publicate de Europa Liberă, trei dintre cei mai înalți oficiali ai statului român – președintele, premierul și președintele Senatului – au fost avertizați oficial, încă din august 2024, că România riscă să încheie anul cu un deficit bugetar mult peste limita asumată. Potrivit unei investigații publicate de Europa Liberă, aceștia au primit între august și decembrie șase informări clasificate „strict confidențial”, transmise de Ministerul de Finanțe. Primul semnal de alarmă a fost emis pe 19 august, iar ultimul, cu doar câteva zile înainte de Crăciun, pe 20 decembrie. În toate aceste documente, Ministerul de Finanțe trăgea un semnal clar: fără măsuri urgente de reducere a cheltuielilor, România urma să rateze ținta de deficit, cu riscuri serioase pentru economie. „În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită”, se arată într-una dintre avertizările semnate de ministrul Finanțelor Marcel Boloș și echipa sa. Consecințele evidențiate de oficialii de la Finanțe erau severe: pierderea credibilității externe, scăderea ratingului de țară, creșterea costurilor de finanțare și chiar dificultăți în plata pensiilor și salariilor majorate de guvernul Ciolacu. Marcel Boloș a confirmat existența acestor documente și a subliniat că le-a transmis în regim confidențial tocmai pentru a nu agrava situația: „Dacă apăreau public atunci, s-ar fi putut declanșa o criză de încredere privind capacitatea României de a-și plăti datoriile.” Boloș mai afirmă că, în timp ce politicienii promiteau că nu vor crește taxele, el era singurul care trimitea avertismente oficiale legate de realitatea bugetară. Execuția bugetară publicată lunar a confirmat ulterior temerile Finanțelor: deficitul a continuat să crească, fără ca autoritățile să ia măsuri vizibile de corecție. Aceste documente ridică întrebări serioase despre responsabilitatea decidenților și lipsa de reacție în fața unui pericol economic iminent. Într-o țară unde transparența și răspunderea politică sunt adesea ignorate, apariția acestor informări pune reflectoarele pe ceea ce s-a știut – și s-a ignorat – la vârful statului.