În comuna Movilița, județul Vrancea, arheologii au făcut descoperiri importante care ne arată că zona a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri. Situl arheologic de la punctul „Izlaz”, aflat la aproximativ 1 km sud de satul Movilița și 2,5 km nord-vest de satul Diocheți Rediu, a fost identificat în 2021, în urma unor cercetări de suprafață. Ce au găsit specialiștii aici? Dovezi clare că oameni au trăit în această zonă în cel puțin patru perioade diferite din istorie: în neolitic, în eneolitic (cultura Precucuteni), în epoca bronzului (cultura Noua) și în epoca fierului (sec. I î.Hr. – sec. I d.Hr.). S-au descoperit vase de lut, unelte din piatră și resturi de oase de animale, toate ajutându-ne să înțelegem cum trăiau oamenii atunci. În toamna lui 2021, din cauza stării fragile a sitului, au început săpături arheologice. Atunci a fost găsită o locuință arsă, veche de peste 5.000 de ani, din cultura Precucuteni. Săpăturile nu s-au oprit aici. În 2024, cercetările au fost reluate pentru a înțelege mai bine cum s-au așezat în straturi urmele celor patru epoci. A fost redeschis și extins sondajul inițial, împărțit pe carouri de câte un metru pătrat, pentru a înregistra cât mai precis fiecare descoperire. În 2025, s-a trasat un nou sondaj, în continuarea celui vechi. Movilița se dovedește a fi un loc plin de povești uitate, iar munca arheologilor ne ajută să le redescoperim și să le păstrăm pentru generațiile viitoare. „Săpăturile au confirmat că partea superioară a depunerilor antropice a fost distrusă prin decapări. Judecând după observațiile din S. I, și S. II depunerea din epoca fierului pare să fi fost în mare parte îndepărtată, cel puțin în sectorul investigat. Cu toate acestea, în SII s-au conturat 2 gropi, atribuite, după materialele arheologice identificate (cel puțin patru vase întregibile și o fibulă), secole– I p. Ch, dar și o groapă de epoca bronzului – Cultura Noua (1500 a Chr. – 1200 a.Chr.) Se păstrează in situ o depunere bogată din perioada eneolitică (cu cel puțin două orizonturi de construcții), care pare la prima vedere relativ bine conservată. Locuința incendiată Precucuteni L1 (5000 a.Chr. – 4500 a.Chr), identificată în SI se conturează și în SII, pe întreaga suprafață a secțiunii. De asemenea, sondajele din 2024 și 2025 au permis identificarea unui material ceramic neolitic relativ abundent, la baza depunerilor antropice, atribuit Culturii Ceramicii Liniare (5500 a.Chr. – 5000 a.Chr.)”, ne informează Muzeul Vrancei, prin intermediul spcialistului Mădălina Stănescu.