Critici dure la adresa bugetului municipiului Focșani pe 2026

În cadrul unei ședințe extraordinare, bugetul municipiului Focșani pentru anul 2026 a fost aprobat, însă consilierul local USR, Alexandra Tătaru, a formulat observații critice privind destinația fondurilor. Deși a votat pentru buget, aceasta consideră că acesta este conceput pentru „liniștea” administrației conduse de primarul Cristi Misăilă, mai degrabă decât pentru rezolvarea problemelor reale ale orașului, potrivit informațiilor furnizate de jurnaldevrancea.ro.

👉 Întârzierea aprobării bugetului și cheltuielile contestate

Alexandra Tătaru, fost viceprimar al orașului, a subliniat că aprobarea bugetului a întârziat față de termenul stabilit prin lege, lăsând administrația locală „pe ultima sută de metri”. Cu toate că bugetul a fost prezentat ca fiind unul de dezvoltare, cu investiții estimate la peste 61 de milioane de euro, Tătaru afirmă că doar o mică parte din aceste fonduri vor fi atrase și utilizate efectiv.

Criticile sale vizează în special proiectele finanțate prin PNRR și fonduri europene, atrăgând atenția asupra necesității ca municipalitatea să atragă zeci de milioane de euro într-un interval scurt de timp. Totodată, ritmul lucrărilor din teren nu sugerează atingerea acestui obiectiv, iar lipsa informațiilor clare privind stadiul proiectelor derulate reprezintă o problemă.

👉 Investiții insuficiente și probleme structurale

Tătaru a menționat că unele investiții în infrastructură, inițiate cu fonduri europene, au fost continuate prin împrumuturi, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru cetățeni. Printre investițiile vizate se numără cele legate de infrastructură și sistematizarea transportului urban.

Referitor la bugetul alocat pentru studii și documentație, consilierul USR a criticat suma considerând că riscă să devină „hârtii în sertare” în timp ce dificultățile de trafic și infrastructură persistă. În privința sistemului de termoficare, deși sunt prevăzute 12 milioane de lei pentru reabilitare, Tătaru a subliniat că această investiție nu reflectă realitățile actuale, din moment ce din ce în ce mai puțini cetățeni sunt racordați la sistemul centralizat.

În ceea ce privește domeniul culturii și sportului, aceasta a susținut că instituțiile culturale vor opera „la limită”, iar sportul nu mai este o prioritate pentru administrație, după desființarea echipelor reprezentative ale orașului. Deși bugetul pentru sport depășește 11 milioane de lei, o parte considerabilă din acești bani va fi utilizată pentru acoperirea datoriilor anterioare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilității și eficienței acestui plan.