Într-o vizită oficială în Republica Moldova, vicepreședintele Camerei Deputaților, însoțit de alți deputați, a reafirmat sprijinul ferm al României pentru parcursul european al țărilor de peste Prut. Potrivit declarațiilor făcute în cadrul întâlnirii cu președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu, România va continua să susțină cu fapte și nu doar cu vorbe integrarea europeană a Republicii Moldova.
👉 Susținere neclintită pentru integrarea europeană a Republicii Moldova
În prima zi a vizitei, delegația română condusă de vicepreședintele Camerei Deputaților a avut o întâlnire oficială cu Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe parcursul european al Republicii Moldova, iar oficialul român a transmis un mesaj clar de sprijin: „Am reafirmat sprijinul ferm al României pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, sprijin fundamentat pe valorile care ne unesc: cultura, credința, istoria și identitatea comună.”
De asemenea, a fost subliniată importanța dezvoltării parteneriatelor între administrațiile locale, România oferind o experiență solidă și numeroase exemple de bune practici în atragerea fondurilor europene. Aceste inițiative pot sprijini direct succesul procesului de integrare europeană al Republicii Moldova, potrivit sursei citate.
👉 Planuri strategice pentru aderarea și integrarea europeană până în 2030
România are un interes strategic ca Republica Moldova să îndeplinească doi pași esențiali pe parcursul european: aderarea la Uniunea Europeană în anul 2028 și integrarea deplină până în 2030. Vicepreședintele Camerei Deputaților a evidențiat și necesitatea intensificării relațiilor interparlamentare, precum și dezvoltarea unor proiecte comune, concrete și durabile între cele două țări.
Un alt punct important pe agenda discuțiilor a fost sprijinul pentru Mitropolia Basarabiei, ca expresie a responsabilității României față de identitatea spirituală românească din Republica Moldova. România va rămâne mereu alături de frații săi de peste Prut cu fapte, deoarece unitatea de limbă, credință și neam este „o datorie, nu o opțiune”.
