Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, informează că România a trimis a patra cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aferentă exclusiv finanțărilor nerambursabile, cu o valoare totală de peste 2,62 miliarde euro. Potrivit %source%, cererea include 62 de ţinte şi jaloane, iar răspunsul Comisiei Europene este așteptat în maxim 60 de zile.
👉 Proiectele vizate în cererea de plată PNRR și sectoarele implicate
Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Dragoș Pîslaru, componenta cererii acoperă multiple sectoare cheie ale dezvoltării naționale, de la mediu și energie, până la justiție și sănătate. Printre țintele majore se numără reabilitarea a 13 baraje și lucrări pentru protecția împotriva inundațiilor, precum și finalizarea listării unui pachet de până la 15% din acțiunile Hidroelectrica.
De asemenea, cererea include inițiative pentru digitalizarea sistemului judiciar, modernizarea a peste 2000 de cabinete de medici de familie, înființarea ghișeelor unice pentru servicii energetice și reforme în achizițiile publice conform legislației Uniunii Europene. Alte măsuri prevăd și implementarea unor pachete legislative importante în cultură, educație și transporturi.
👉 Contextul financiar al PNRR și monitorizarea proiectelor
Dragoș Pîslaru subliniază că PNRR este printre cele mai importante proiecte pentru România, al cărui succes va influența creșterea economică pe termen lung în domenii variate: infrastructură, mediu, sănătate sau digitalizare. El explică că toate proiectele sunt monitorizate transparent în tabloul de bord PNRR accesibil publicului.
Conform ministrului, suma totală alocată României prin PNRR este de 28,5 miliarde euro, din care 13,6 miliarde euro reprezintă granturi, iar restul de 14,9 miliarde euro sunt împrumuturi. De la prima cerere depusă în mai 2022 și până acum, România a realizat progres vizibil, deși unele jaloane, precum cel privind pensiile magistraților, încă influențează procesul de decontare a fondurilor.
