Serviciul Român de Informații a desecretizat dosarul "Afacerea Butenko"
Update cu 3 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Serviciul Român de Informații a desecretizat dosarul "Afacerea Butenko"
Serviciul Român de Informații (SRI) a făcut publice, joi, documente despre dispariția consilierului Legației URSS la București, Theodor Hrisanfovici Butenko, eveniment care a avut loc în anul 1938. Multe dintre aceste informații au fost păstrate secret până acum și clarifică detalile unei situații tensionate în relațiile dintre România și URSS, notează digi24.ro.
Dispariția lui Butenko, care a avut loc pe 6 februarie 1938, a fost tratată cu mare atenție de autoritățile române, în contextul relațiilor precar între cele două state. Butenko era pe atunci reprezentantul de rang înalt al Uniunii Sovietice în România, numit în această funcție în decembrie 1937. Documentele SRI subliniază cum istoricul românesc al acestui incident s-a bazat pe surse din arhivele naționale, respectiv informații de la CNSAS și Ministerul de Externe.
În cadrul anchetei, au fost investigate mai multe ipoteze cu privire la soarta diplomatului. Autoritățile române, alături de cele sovietice, au considerat posibilitatea ca Butenko să fi fost răpit sau ucis. Presa sovietică a sugerat că a fost victima unei acțiuni violente din partea legionarelor din România. În același timp, SRI a menționat că anumite informații indicau că ar fi fost implicat și GPU-ul, care era responsabil de acțiuni de acest tip.
După dispariția diplomatului, Ministerul de Externe din România și alte agenții de stat au fost informate, iar autoritățile române au făcut eforturi pentru a răspunde acuzațiilor lansate de partea sovietică, fețele implicate având antecedente de acțiuni violente. Comisarul poporului pentru relații externe, Maxim Litvinov, a cerut public "eliberarea" lui Butenko, iar presa sovietică a acuzat statul român de complicitate.
După câteva luni, Butenko a apărut la Roma, unde a declarat că a părăsit voluntar România, afirmând că a evitat o tentativă de răpire sau asasinat din partea agenților GPU. Această declarație a provocat reacții contradictorii în rândul presei, în funcție de originile ideologice ale publicațiilor.
SRI a subliniat că documentele prezentate oferă o imagine clară asupra contextului diplomatic și politic al vremii, arătând atenția și precauția cu care românii au gestionat această situație delicată. Specialiștii instituției au convenit că astfel de arhive sunt importante, nu doar pentru istoria românească, ci și pentru înțelegerea relațiilor internaționale de atunci.
