România ocupă locul al patrulea în UE la violența asupra femeilor în familie, potrivit unui studiu Eurostat publicat în luna noiembrie 2024, notează digi24.ro. În ultimele luni, aproape 60.000 de cazuri de violență domestică au fost semnalate doar în primele patru luni ale anului 2025. În acest context, autoritățile internaționale și locale caută soluții pentru a îmbunătăți sistemul de protecție al victimelor, fiind evidențiată atât necesitatea de reformare legislativă, cât și o mai bună aplicare a celor existente.
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 7 minute
Articol scris de: Cristina Preda

România ocupă locul al patrulea în UE la violența asupra femeilor în familie, potrivit unui studiu Eurostat publicat în luna noiembrie 2024, notează digi24.ro. În ultimele luni, aproape 60.000 de cazuri de violență domestică au fost semnalate doar în primele patru luni ale anului 2025. În acest context, autoritățile internaționale și locale caută soluții pentru a îmbunătăți sistemul de protecție al victimelor, fiind evidențiată atât necesitatea de reformare legislativă, cât și o mai bună aplicare a celor existente.
Potrivit specialiștilor, problema nu stă în lege, ci în modul în care aceasta este aplicată, fiind evidențiate multiple disfuncționalități în sistemul judiciar și în intervențiile poliției. Adesea, victimele nu beneficiază de sprijin adecvat, fiind nevoite să aducă dovezi și să justifice pericolul, iar autoritățile nu reușesc întotdeauna să anticipeze riscurile. Andreea Braga, expertă de gen la ONG-ul FILIA, menționează că este esențial ca polițiștii, procurorii și judecătorii să fie mai bine formați în domeniul violenței de gen și al violenței domestice, pentru a se putea raporta corect la victime și pentru a-și îndeplini rolul de protecție.
În cazul crimelor precum cel petrecut recent în Cosmopolis, anchetele au scos în evidență că semnele de pericol au fost existente, dar nu au fost suficient de bine monitorizate. În 2021, Teodora și soțul ei au reclamat agresorul pentru amenințări și hărțuire, însă dosarele au fost disjunse și agresorul nu a fost trimis în judecată. O anchetă DIICOT a fost ulterior închisă, fiind considerată nesemnificativă, ceea ce a generat critici asupra sistemului. În ziua crimei, agresorul, Robert Lupu, postase pe rețelele de socializare un mesaj în care spunea: "E doar o chestiune de timp", consolidând temerile victimelor.
Giulia Crisan, avocat, afirmă că o problemă majoră o reprezintă lipsa de reacție a autorităților, care nu face suficiente eforturi pentru protejarea victimelor. “Dacă victimele nu sunt educate, dacă nu se face o campanie de informare și sensibilizare, ele pot ajunge să nu cunoască drepturile sau posibilitatea de a solicita ordine de protecție.” Totodată, lipsa specializării continue a personalului implicat în sistemul de justiție agravează situația, acuză specialistul.
Comentariile din mediul online și atitudinea societății, notează citatul, arată o desensibilizare tot mai accentuată față de problema violenței. Victimele sunt adesea blameate, fiind învinovățite pentru comportamentul lor și chiar pentru alegerea partenerilor. Fenomenul victimizării vine în contextul unei societăți în care prejudecățile și lipsa educației pentru egalitate de gen perpetuează aceste probleme.
Legislația privind violența domestică a fost recent adaptată, menționează Crisan, însă implementarea rămâne insuficientă. Se plănuiesc modificări pentru a fi mai clare și pentru a obliga autoritățile locale să înființeze servicii de sprijin, dar până acum sancțiunile nu au fost aplicate cu seriozitate. “Este nevoie urgentă de o reformă autentică, care să asigure finanțare și sprijin real victimelor”, concluzionează expertul.
De asemenea, sistemul de monitorizare electronică cu bratari este în plină extindere, însă numărul de dispozitive active rămâne redus. În primele patru luni ale anului 2025, au fost monitorizate 726 de persoane, și statul a achiziționat un total de 15.000 de kituri, planificate să fie operational în toate județele până la sfârșitul anului.
În ceea ce privește măsurile de protecție, poliția și instanțele pot emite ordine de protecție pentru perioade de minimum cinci zile și maximum 12 luni. Începând cu 31 august 2024, ordinul de protecție poate fi solicitat pentru orice act de violență, indiferent de natura relației dintre victime și agresori. Totuși, pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, este nevoie de o campanie mai intensă de informare, susține Andreea Braga.
Trebuie subliniat că, deși în ultima perioadă au fost făcute eforturi pentru a actualiza legislația, implementarea și aplicarea practică rămân probleme majore. Sunt necesare resurse adecvate pentru consiliere, adăposturi și evaluări ale riscului, precum și o educație de masă pentru combaterea prejudecăților. În prezent, sistemul de monitorizare cu bratari electronice va fi extins pe întreg teritoriul țării, dar încrederea cetățenilor în aceste măsuri trebuie consolidată prin campanii de informare corespunzătoare.