Decizia CCR privind declarațiile de avere și publicitatea acestora poate avea consecințe negative asupra eforturilor României de a lupta împotriva corupției, avertizează oficialii ANI. Potrivit digi24.ro, aceștia susțin că restricțiile impuse limitează transparența și diminuează standardele de declarare a averilor.
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Decizia CCR privind declarațiile de avere și publicitatea acestora poate avea consecințe negative asupra eforturilor României de a lupta împotriva corupției, avertizează oficialii ANI. Potrivit digi24.ro, aceștia susțin că restricțiile impuse limitează transparența și diminuează standardele de declarare a averilor.
Silviu Popa, secretar general al Agenției Naționale de Integritate (ANI), notează că 97% dintre țările OECD au declarații de avere publice, iar peste 160 de state din lume au adoptat sisteme de declarare a averilor. El califică decizia Curții Constituționale drept „un pas spre regres” și avertizează că va fi nevoie de o soluție pentru a echilibra dreptul la viața privată cu transparența și evaluarea averilor. Popa subliniază că, în urma acestei decizii, cadrul de integritate rămâne esențial pentru procesul de aderare la OCDE, menționând importanța consolidării guvernanței publice și a integrității.
De asemenea, el menționează că organisme internaționale precum GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei, apreciază sistemul românesc de declarare a averilor drept unul solid și un model pentru alte țări. Potrivit acestuia, aceste practici s-au îmbunătățit continuu și au fost recomandate de donatorii internaționali ca fiind o cale de urmat pentru transparență și integritate.
Silviu Popa consideră că decizia CCR este „un pas spre regres” față de vechile reguli și că, din 1996, sistemul de integritate din România a fost tot timpul îmbunătățit, în principal pentru a respecta obligațiile din aderarea la UE. În plus, el spune că mai multe țări, inclusiv cele din OCDE, au implementat sau utilizează sisteme de declarații de avere și interese publice, pentru a asigura transparență.
El adaugă că, la nivel global, peste 160 de țări au adoptat sisteme de declarare a averilor în diferite forme, iar aceste practici evoluează permanent. În țările cu democrații solide, aceste reguli devin tot mai frecvent acceptate și implementate, pentru a combate corupția și a asigura o guvernare curată.
Referindu-se la riscurile pentru anchetele jurnalistice, Popa afirmă că, deși declarațiile de avere publice ajută la detectarea incidentelor de integritate, verificările automate sunt dificil de realizat, având în vedere numărul extrem de mare de declarații. Acesta subliniază rolul important al jurnaliștilor și al verificărilor manuale în dezvăluirea cazurilor de corupție.
El susține că, dacă există voință politică, se pot găsi mecanisme pentru a păstra standardele anterioare, însă va fi nevoie de discuții serioase cu toate părțile implicate, inclusiv societatea civilă și mediul privat, pentru a găsi o soluție echilibrată.
Decizia CCR a fost motivată de faptul că prevederile legii privind declararea averilor impun asumarea responsabilității penale pentru informații pe care declarantul nu le are sau nu le cunoaște direct. În plus, se argumentează că declararea bunurilor și a veniturilor soților nu trebuie să fie publică, invocând protecția vieții private și prevederile Constituției.
Specialiștii atrag atenția că această decizie poate avea un impact major asupra angajamentelor internaționale ale României în lupta anticorupție, precum și asupra proceselor de aderare la organizații precum OCDE sau aderarea la standardele Uniunii Europene în domeniul statului de drept.
În plus, decizia nu se aplică retroactiv, fiind valabilă doar pentru declarațiile depuse după publicarea în Monitorul Oficial. Oficialii ANI susțin că această schimbare poate duce la încetinirea eforturilor anticorupție și la pierderea unor beneficii internaționale, notează sursa citată.
