Campaniile electorale din 2024 și 2025 sunt afectate de fake news
Update cu 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Campaniile electorale din 2024 și 2025 sunt afectate de fake news
Campaniile electorale din 2024 și 2025 sunt marcate de o proliferare îngrijorătoare de informații false, care circulă pe rețelele sociale. Conform unei analize, mesajele alarmiste precum "Ne vor trimite copiii la război" sau "Suveranitatea țării va fi cedată puterilor străine" au devenit din ce în ce mai frecvente, alimentând fricile alegătorilor. Politicienii joacă un rol cheie în această dezbatere, fiind considerați responsabili pentru răspândirea acestor temeri, notează digi24.ro.
Dezinformarea s-a intensificat în ultimele luni, mai ales în cadrul campaniilor electorale. Sociologii subliniază că, din cauza neîncrederii în instituții, dezmințirile oficiale nu mai au efect asupra populației. Oamenii preferă să se bazeze pe informațiile pe care le întâlnesc online, care adesea le confirmă convingerile deja existente. "Oamenii cred tot felul de teorii ale conspirației, chiar dacă este evident că sunt false", explică sociologul Gelu Duminica.
Campania de recrutare pentru război, care a fost infirmată de autorități, a provenit din interpretarea greșită a ajutoarelor oferite Ucrainei de România. În luna decembrie, Ministerul Apărării Naționale a fost nevoit să combată circulația unor imagini alarmante, menționând că acestea erau parte dintr-o paradă militară de 1 Decembrie. De asemenea, pe rețelele sociale au apărut zvonuri despre o aparentă decizie a guvernului de a trimite trupe românești în Ucraina, bazate pe o declarație scoasă din context.
Același fenomen se observă și în privința legislației cu privire la doborârea dronelor, unde s-au născut frici că comanda armatelor va fi cedată puterilor externe. "Din păcate, istoria recentă a arătat că instituțiile și reprezentanții au mințit de multe ori, ceea ce a condus la neîncredere în stat", adaugă Duminica.
Relația între rețelele sociale și răspândirea dezinformării este complexă. Cristian China Birta, consultant în marketing digital, explică faptul că algoritmii acestor platforme sunt proiectați să promoveze informațiile cu cel mai mare potențial de interacțiune. "Publicul caută să valideze ceea ce deja crede, iar algoritmul îmbunătățește șansele de a primi aceste informații", arată el.
Este clar că aceste campanii dezinformante au un impact profund asupra societății românești, iar sociologii avertizează asupra pericolului pe care îl reprezintă lipsa gândirii critice. Pe termen lung, manipularea informațiilor poate duce la o polarizare și mai mare a opiniei publice, utilizatorii fiind privați de capacitatea de a distinge între adevăr și minciună.
