Update 3 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Peste 500 de persoane din Galați, majoritatea membri ai comunității de ruși-lipoveni, marchează Crăciunul pe 7 ianuarie, potrivit tradiției pe stil vechi. Această alegere reflectă menținerea calendarului iulian pentru sărbătoare în anumite comunități și regiuni, în contrast cu adoptarea calendarului gregorian de către majoritatea creștinilor ortodocși.
Crăciunul sărbătorit pe 7 ianuarie se explică prin diferența dintre calendarul iulian, numit și stil vechi, și calendarul gregorian, stil nou. Această diferență de 13 zile reprezintă decalajul calendaristic determinat de reforma papală din secolul al XVI-lea. În anul 1582, papa Grigorie al XIII-lea a ajustat calendarul prin suprimarea a zece zile, pentru corectarea poziționării echinocțiului de primăvară.
Astfel, comunitățile care mențin calendarul iulian sărbătoresc Crăciunul conform datelor tradiționale. Bisericile și comunitățile din Rusia, Serbia, Ucraina, Georgia și Macedonia de Nord sărbătoresc aproape în totalitate pe 7 ianuarie. Aceeași dată este celebrată și în zone importante din Muntenegru, Moldova, Belarus, Polonia și țările baltice, precum și în comunități din Orientul Mijlociu, Egipt (copții) și Etiopia.
Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în 1924, sincronizând astfel sărbătorile cu majoritatea creștinilor ortodocși din lume. Totuși, unele biserici ortodoxe, precum cea Rusă, Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, continuă să folosească calendarul iulian pentru sărbătorile principale, inclusiv Crăciunul.
De asemenea, majoritatea mănăstirilor de la Muntele Athos respectă stilul vechi pentru celebrarea sărbătorilor religioase. Astfel, aceste biserici și mănăstiri continuă să celebreze Crăciunul pe 7 ianuarie, menținând o tradiție veche care diferă de data oficială a Bisericii Ortodoxe Române, 25 decembrie.
În fiecare an, pe 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care a pregătit poporul Israel pentru venirea lui Mesia. Relatările istorice și religioase evidențiază rolul său esențial în istoria creștinismului, iar celebrarea este însoțită de numeroase tradiții.
Avertizarea referitoare la fenomenul de ceață, inițial anunțată pentru o perioadă limitată, a fost extinsă până la ora 23:00. Impactează traficul și vizibilitatea în zonele vizate, iar autoritățile monitorizează în continuare situația.
În parohiile din comuna Năruja și Paltin, dar și în alte localități din zona montană a județului Vrancea, oamenii continuă o tradiție aparte de Botezul Domnului. Blocurile de gheață au fost tăiate și transformate în cruci, care apoi au fost amplasate în curțile bisericilor, pregătind sărbătoarea cu slujbe speciale și împodobiri.
Pe 6 ianuarie, creștinii de pretutindeni marchează Boboteaza, ce comemorează botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Conform tradiției ortodoxe, se sfințește în toate bisericile aghiasma cea mare, prin rugăciunile arhiereilor și preoților, în numele Duhului Sfânt, așa cum %source% detaliază în însemnările referitoare la această zi.
