Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Ministerul Educației a finalizat și a publicat astăzi forma revizuită a programei de Limba română pentru clasa a IX-a, după un val amplu de critici. Această programă face parte dintr-un set de peste 100 de proiecte curriculare noi și rămâne unul dintre cele mai controversate elemente ale reformei educaționale aflate în desfășurare, potrivit informațiilor transmise de %source%.
În ciuda criticilor vehemente primite, Ministerul Educației menține principiul diacronic (cronologic) ca element central al noii programe pentru clasa a IX-a. Astfel, literatura nu va mai fi studiată doar pe teme, ci va fi percepută ca un fenomen viu, legat strâns de evoluția istorică și culturală a societății. Această abordare are ca scop oferirea unor repere logice pentru elevi și asigurarea continuității cu învățământul gimnazial.
Decizia Ministerului este motivată de necesitatea ca elevii să înțeleagă prezentul prin raportare la trecut. Trecerea de la o perspectivă tematică, specifică gimnaziului, la una care analizează dinamica ideilor, curentelor și mentalităților urmărește să ofere o viziune mai complexă și mai armonioasă asupra fenomenului literar.
Noua viziune asupra studiului literar implică cinci filtre complementare: reprezentarea temelor, valorilor și viziunilor despre lume; instituția literară, incluzând viața literară și grupările ideologice; parcursul istoric cu succesiuni culturale; spațiul de creație, adică biografiile scriitorilor; și sistemul de genuri literare în evoluție.
Lista de autori recomandați reflectă o întoarcere la rădăcinile limbii române literare, precum cronicarii, dar include și opere din literatura universală, promovând astfel și principiul egalității de gen. Prin metoda evaluării sumative, programa propune proiecte care să integreze biografiile personalităților literare în contextul epocilor lor, sugerând figuri precum Dimitrie Cantemir, Nicolae Bălcescu, Regina Elisabeta (Carmen Sylva) sau Iulia Hasdeu.
În fiecare an, pe 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care a pregătit poporul Israel pentru venirea lui Mesia. Relatările istorice și religioase evidențiază rolul său esențial în istoria creștinismului, iar celebrarea este însoțită de numeroase tradiții.
Avertizarea referitoare la fenomenul de ceață, inițial anunțată pentru o perioadă limitată, a fost extinsă până la ora 23:00. Impactează traficul și vizibilitatea în zonele vizate, iar autoritățile monitorizează în continuare situația.
În parohiile din comuna Năruja și Paltin, dar și în alte localități din zona montană a județului Vrancea, oamenii continuă o tradiție aparte de Botezul Domnului. Blocurile de gheață au fost tăiate și transformate în cruci, care apoi au fost amplasate în curțile bisericilor, pregătind sărbătoarea cu slujbe speciale și împodobiri.
Pe 6 ianuarie, creștinii de pretutindeni marchează Boboteaza, ce comemorează botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Conform tradiției ortodoxe, se sfințește în toate bisericile aghiasma cea mare, prin rugăciunile arhiereilor și preoților, în numele Duhului Sfânt, așa cum %source% detaliază în însemnările referitoare la această zi.
