Update 4 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
În ziua de 6 ianuarie 2026, când creștinii marchează Boboteaza, preoții sfințesc apele, iar credincioșii folosesc agheasma pentru protecție împotriva relelor și bolilor. Potrivit %source%, această sărbătoare aduce o serie de tradiții populare, de la sfințirea apei până la interdicții legate de spălatul rufelor, precum și obiceiuri menite să asigure sănătatea, norocul și belșugul în gospodării și comunități.
În mediul rural, în ajunul Bobotezei, locul pentru slujba de sfințire a apei este stabilit împreună cu preotul satului. De obicei, ceremonia se organizează într-un spațiu generos cu acces la o fântână sau o apă curgătoare, fie în curtea bisericii, fie la o gospodărie locală. Apa este adusă în vase mari de lemn, iar la râu se taie o cruce de gheață, în jurul căreia se desfășoară ritualul religios la care participă întreaga comunitate.
La finalul slujbei, apa sfințită devine agheasmă, pe care sătenii o iau acasă în vasele aduse. Pe drum, strigă „Chiraleisa” pentru belșug și purificare, stropind cu puțină agheasmă fiecare fântână întâlnită. Odihniți acasă, oamenii folosesc agheasma pentru a binecuvânta grajdurile, animalele, pomii și locuințele, asigurând protecție și sănătate.
Boboteaza este însoțită de numeroase tradiții populare care recomandă credincioșilor să participe la slujba de sfințire și să folosească agheasma nu doar pentru purificare, ci și pentru sporirea recoltelor și apărarea gospodăriilor de influențe negative. Se spune că agheasma alungă duhurile rele, păduchii și duhurile malefice, contribuind la sporirea belșugului și sănătății în familie.
Printre superstiții se regăsesc și sfaturi precum evitarea spălatului pe cap sau a hainelor în ziua Bobotezei, pentru că „se spurcă apele”. Totodată, femeile practică obiceiul „iordanitul”, nocturn, când petrec și scapă bărbații în apă pentru noroc, iar fetele își leagă un fir roșu și busuioc pentru a-și visa ursitul. Se consideră norocos să faci fapte bune, să te împaci cu cei din jur și să păstrezi agheasma pentru protecția anuală a casei.
În fiecare an, pe 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care a pregătit poporul Israel pentru venirea lui Mesia. Relatările istorice și religioase evidențiază rolul său esențial în istoria creștinismului, iar celebrarea este însoțită de numeroase tradiții.
Avertizarea referitoare la fenomenul de ceață, inițial anunțată pentru o perioadă limitată, a fost extinsă până la ora 23:00. Impactează traficul și vizibilitatea în zonele vizate, iar autoritățile monitorizează în continuare situația.
În parohiile din comuna Năruja și Paltin, dar și în alte localități din zona montană a județului Vrancea, oamenii continuă o tradiție aparte de Botezul Domnului. Blocurile de gheață au fost tăiate și transformate în cruci, care apoi au fost amplasate în curțile bisericilor, pregătind sărbătoarea cu slujbe speciale și împodobiri.
Pe 6 ianuarie, creștinii de pretutindeni marchează Boboteaza, ce comemorează botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Conform tradiției ortodoxe, se sfințește în toate bisericile aghiasma cea mare, prin rugăciunile arhiereilor și preoților, în numele Duhului Sfânt, așa cum %source% detaliază în însemnările referitoare la această zi.
