Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
La finalul lunii decembrie 2024, rata șomajului înregistrat la nivel național a ajuns la 3,28%, ceea ce înseamnă că 261.348 de români erau fără loc de muncă. Din aceștia, 58.124 primeau indemnizație pentru șomaj, în timp ce 203.224 erau neindemnizați. Comparativ cu luna anterioară, numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 2.396, în timp ce șomerii neindemnizați au scăzut cu 2.559.
Analizând medii de rezidență, datele arată că 69.889 de șomeri provin din mediul urban, iar 191.459 din mediul rural. În ceea ce privește structura pe sexe, la sfârșitul anului, erau 122.202 femei șomere și 139.146 bărbați șomeri.
Grupurile de vârstă cele mai afectate de șomaj sunt persoanele între 40 și 49 de ani, cu 66.281, urmate de cei cu vârsta de peste 55 de ani, care numără 58.904. Cei mai puțini șomeri se regăsesc în grupa de vârstă 25 - 29 de ani, cu doar 14.792 de persoane.
Structura șomajului în funcție de grupa de vârstă este următoarea:
Referitor la nivelul de educație, șomerii fără studii sau cu studii primare constituie o pondere semnificativă, reprezentând 31,55% din total. Cei cu educație gimnazială constituie 33,60%, în timp ce șomerii cu studii universitare reprezintă doar 4,53%.
În intervalul 20-24 octombrie 2025, polițiștii Inspectoratului Județean Vrancea au organizat acțiuni educativ-preventive în școlile din județ. Activitățile au fost realizate prin colaborarea Biroului Siguranța Școlară, Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității și Serviciului Rutier.
Reforma pensiilor magistraților a fost reexaminată luni de Curtea Constituțională, după ce a fost amânată de două ori anterior. Judecătorii CCR au analizat legea și au admis obiecția de neconstituționalitate a acesteia, decizie care impune guvernului să propună un nou proiect.
Mai mulți medici, asistente și infirmiere de la Spitalul Județean Focșani au primit recent înștiințări privind oprirea unor sume din salariu. Acești angajați trebuie să restituie bani pe care i-ar fi încasat ilegal în ultimii trei ani, între 7.000 și 15.000 de lei.
Confederaţia patronală IMM România atrage atenția că, în condițiile actuale de criză bugetară și economice, creșterea salariului minim ar afecta negativ mediul de afaceri. Organizația consideră că întreprinderile au nevoie de măsuri de sprijin și nu de majorări de costuri.
