Sfantul Vasile cel Mare, sărbătorit pe 1 ianuarie
Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfantul Vasile cel Mare pe 1 ianuarie și 30 ianuarie, alături de Sfinții Grigorie Teologul și Ioan Gura de Aur. Născut în anul 330 în Capadocia, în sânul unei familii numeroase, Sfantul Vasile avea patru surori și patru frați, dintre care cinci au fost canonizați de Biserica Ortodoxă. Printre aceștia se numără și părinții săi, Vasilie, Emilia și bunica sa, Macrina cea Bătrână.
Doi dintre frații săi, Grigorie de Nyssa și Petru II de Sebaste, au devenit episcopi, iar sora sa, Sfanta Macrina cea Tânără, a fost un exemplu de viață ascetică. Educația sa a fost influențată de tatăl său, care era profesor de retorică, și a studiat la diverse instituții de prestigiu, inclusiv la Cezareea Capadociei, Constantinopol și Atena.
Întors în țară în anul 356, Sfantul Vasile a devenit profesor de retorică, dar a renunțat la cariera academică pentru a se dedica monahismului. A studiat diverse forme de viață monahală, inspirându-se din activitatea ucenicilor Sfantului Pahomie cel Mare. A stabilit o comunitate monahală la Annesi, bazându-se pe învățăturile anahoreților conduși de Sfantul Antonie cel Mare.
Pe parcursul activității sale, a scris Regulile vieții monahale și a contribuit la elaborarea Filocaliei împreună cu Sfantul Grigorie. Aceste reguli au stat la baza organizării vieții monahale în Biserica Ortodoxă și au fost de asemenea preluate în Occident.
Sfantul Vasile cel Mare a fost un apărător al credinței, opunându-se pnevmatomahilor, cei care contestau dumnezeirea Sfantului Duh. A argumentat că Duhul Sfant este de o ființă cu Tatal și cu Fiul, clarificând termeni precum ousia și hypostasis pentru a evita neînțelegerile.
Bunătatea sa s-a manifestat prin fondarea Vasiliadei, un așezământ filantropic dedicat celor săraci și bolnavi. Clădirea a fost special proiectată pentru a oferi îngrijire și hrană celor aflați în nevoie.
Sfantul Vasile cel Mare a murit pe 1 ianuarie 379, iar scrierile și activitatea sa religioasă continuă să influențeze Biserica Ortodoxă și astăzi. De asemenea, pe 10 octombrie 1777, patriarhul ecumenic Sofronie a decis să ofere titlul onorific de locțiitor al scaunului Cezareei Capadociei Mitropolitului Țării Românești, recunoscând astfel contribuțiile importante ale acestuia. După ce Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rang de Patriarhie în 1925, acest titlu a fost purtat și de Patriarhul României, iar astăzi continuă să fie o parte din tradiția Bisericii.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail