Scenariul economic al României până în 2031: creștere moderată și măsuri de austeritate
Pe o perioadă medie și lungă, România se pregătește pentru o încetinire a creșterii economice până în anii 2028-2031, conform Planului Fiscal Structural pe Termen Mediu ce va fi înaintat Comisiei Europene. Guvernul estimează o scădere a creșterii de la 2,5% în 2024 la 2% în 2031, ceea ce reflectă o evoluție moderată comparativ cu perioada pre-pandemie.
Ministrul Investițiilor, Adrian Câciu, a precizat că, în cadrul planului fiscal care urmărește atingerea unui deficit sustenabil pe șapte ani, taxele nu vor crește în 2025. El a subliniat că toată presiunea va fi orientată spre reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor, considerând că aceste măsuri sunt de bun simț.
În ceea ce privește reducerea deficitului, guvernul a propus eliminarea stimulentelor fiscale pentru domeniile IT, construcții, agricultură și industrie alimentară până în trimestrul al doilea din 2025, măsură ce va fi inclusă în raportul trimis Comisiei Europene.
Profitabilitatea sectorului bancar din România a crescut în ultimii ani, fiind aproape dublă față de media Uniunii Europene, deși se menține sub nivelurile din economia reală a țării, potrivit analizei Băncii Naționale a României. Rata creditelor neperformante a scăzut semnificativ la 2,4%, deși rămâne ușor peste media UE. Raportul între credite și depozite în România este de 60%, în timp ce media UE depășește 100%, ceea ce sugerează un potențial de expansiune a creditării pe piața locală.
Pe scena internațională, miniștrii energiei din Grecia, Bulgaria și România nu au reușit să obțină acorduri specifice din partea Uniunii Europene pentru a combate creșterea accelerată a prețurilor energiei electrice în sud-estul Europei.
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a declarat că va continua lucrările pentru reabilitarea zonei Pieței Unirii, în conformitate cu planul elaborat de primarul general Nicușor Dan.
Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz a subliniat importanța de a lua măsuri pentru a opri conflictul din Ucraina, exprimându-și disponibilitatea de a discuta cu președintele rus Vladimir Putin.
În domeniul energiei, Turcia a devenit, în primele nouă luni ale anului 2024, cel mai mare producător de electricitate din Europa pe baza cărbunelui, depășind Germania și Polonia, conform unui raport recent.
În politica internațională, ministrul apărării din Israel, Yoav Gallant, a criticat dur decizia guvernului francez de a interzice companiilor israeliene să își expună produsele militare la târgul Euronaval de la Paris, catalogând-o drept o rușine pentru națiunea franceză.
În concluzie, evenimentele recente din România și din lume arată o dinamică complexă în domeniul economic și pe scena politică internațională, cu provocări pe termen lung cu care se confruntă Guvernul român și altele din regiune.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
