Sânzienele, una dintre cele mai vechi tradiții din România, sărbătorită pe 24 iunie 2024
Sânzienele, una dintre cele mai vechi tradiții din România, sărbătorită pe 24 iunie 2024
Sânzienele reprezintă una dintre cele mai vechi și încântătoare tradiții din România, marcând un amalgam de obiceiuri și superstiții care, de-a lungul timpului, au fost integrate în sărbătorile creștine. Tradiția acestor ființe mitice a fost asociată cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și cu Aducerea Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. De asemenea, Sânzienele coincid cu Solstițiul de vară, cea mai lungă zi din an, marcând mijlocul verii agrare.
Credincioșii ortodocși sărbătoresc, pe 24 iunie, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, o sărbătoare cunoscută în popor și sub denumirea de Drăgaica sau Sânzienele. Începând din 2013, această zi este marcată și ca Ziua Universală a Iei, o inițiativă ce aparține comunității online „La Blouse Roumaine”, dedicată promovării iei românești.
Biserica Ortodoxă celebrează, de obicei, ziua morții sfinților, dar Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul sunt excepții de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât nașterea, cât și alte evenimente importante din viața lor, precum Adormirea Maicii Domnului, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul și Bunavestirea.
În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută drept Sânziene sau Drăgaica. În această zi, femeile poartă cu mândrie ii și participă la ritualuri specifice. Originea sărbătorii Sânzienelor se regăsește într-un vechi cult solar și este cunoscută și sub denumiri alternative precum „Cap de vara” sau „Amuțitul cucului”.
În popor, se spune că cucul, o pasăre ce cântă doar trei luni pe an, își încheie trilul în jurul solstițiului de vară sau chiar de Sânziene. Dacă cucul încetează să cânte înainte de această zi, vara se prevestește secetoasă. Imaginația populară le-a înfățișat pe Sânziene ca pe niște fete frumoase care trăiesc în păduri sau pe câmpii, fiind adesea văzute dansând.
„Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor și buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau înapoi, adică nu mai cresc deloc”, a declarat un folclorist cunoscut.
Ziua de Sânziene este considerată sfântă, fiind interzis să se lucreze, deoarece se crede că soarele „joacă” pe cer sau stă pe loc la amiază. Diverse obiceiuri sunt legate de această zi, cele mai notabile fiind cele dedicate dragostei. În noaptea de Sânziene, se crede că porțile cerului se deschid și lumea de dincolo vine în contact cu cea pământeană. În multe zone din țară se fac pomeni pentru morți, cunoscute sub denumirea de Moșii de Sânziene.
În unele sate, oamenii obișnuiesc să aprindă focuri pe dealuri și să umble cu torțe aprinse în jurul caselor, ogoarelor și grajdurilor. Flăcăii aruncă cununițe de sânziene pe casele fetelor de măritat, iar fetele își pun flori de sânziene sub pernă, sperând să își viseze ursitul.
În dimineața zilei de 24 iunie, multe fete se scaldă în roua din zone neumblate, binecunoscutul ritual al rouei sanzienelor aducând sănătate și iubire. Roua este culeasă de babele satului și folosită pentru a asigura prosperitatea și sănătatea pe tot parcursul anului.
În zi de Sânziene, se organizează bâlciuri și târguri, unde tinerii au ocazia să se întâlnească în vederea căsătoriei. Printre cele mai renumite târguri sunt cele de la Buzău, Focșani, Buda din județul Vrancea, Ipatesti, județul Olt, Pitești, Câmpulung Muscel, Cărbunești din județul Argeș, Broșteni, județul Mehedinți, și Giurgeni, județul Ialomița.
Florile culese de Sânziene sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și păstrate pentru tratarea bolilor și alungarea relelor. În noaptea de Sânziene, se spune că răsare și floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o culege.
Astfel, Sânzienele nu doar că sunt un prilej de celebrare a tradiției și credinței, dar și o frumoasă ocazie de a aduce comunitatea împreună prin diverse activități și obiceiuri care rezistă în timp.