România se confruntă cu întârzieri semnificative în implementarea PNRR-ului

Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă în privința implementării Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) în România, evidențiind o "întârziere semnificativă". Conform raportului anual prezentat Parlamentului European, România a reușit să îndeplinească doar 13% din targeturile și jaloanele asumate prin PNRR.

În acest context, autoritățile române au la dispoziție un an și jumătate pentru a realiza cele 448 de obiective restante, având de în vedere că această realizare este singura modalitate prin care România poate atrage restul de 19 miliarde de euro disponibile pentru dezvoltare.

Pe de altă parte, o altă veste importantă pentru România a venit din domeniul militar. Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi în Baza 71 Aeriană "General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea sunt destinate dotării Escadrilei 48 Vânătoare, parte a procesului de întărire a capacității de apărare naționale.

Pe scena internațională, candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo, care se aliniază în competiția electorală din Republica Moldova împotriva președintei pro-europene Maia Sandu, a criticat recent știrile din presă privind cetățenia românească pe care o deține. Stoianoglo a obținut această cetățenie în 2019 și a respins acuzațiile legate de activitatea fiicelor sale în Europa de Vest.

Într-o altă situație, un tribunal din Rusia a dispus arestarea în lipsă a jurnalistului român Mircea Barbu. Acesta este acuzat că a intrat în provincia rusă Kursk împreună cu trupele ucrainene, în timp ce armata ucraineană a realizat o ofensivă surpriză în zonă.

În sfera economică, Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că diferența de creștere între produsul intern brut (PIB) al Europei și cel al SUA se va accentua până la sfârșitul deceniului. FMI a subliniat că o forță de muncă îmbătrânită și o productivitate scăzută vor afecta negativ rata de creștere economică în Europa, estimând că aceasta va fi de doar 1,45% în următorii zece ani, față de 2,29% în SUA.

În Statele Unite, aproape 50% dintre consumatori au declarat că trăiesc "de la un salariu la altul", o creștere semnificativă comparativ cu 37% în primul trimestru al anului 2022. Această situație este agravată de o creștere de 22,5% a prețurilor alimentelor din 2021.

Pe lângă aceste știri, președintele rus Vladimir Putin a comunicat că relația sa cu Statele Unite va depinde de atitudinea Washingtonului după alegerile americane, lăudând sinceritatea lui Donald Trump.

În ceea ce privește extinderea NATO, cancelarul german Olaf Scholz a refuzat cererea Ucrainei de a adera la alianță. El a afirmat că "o țară aflată în război nu poate deveni membră a NATO", ceea ce a stârnit reacții din partea oficialităților ucrainene.

De asemenea, vicepremierul sârbu Aleksandar Vulin a anunțat la summitul BRICS din Kazan că Serbia dorește să devină membru al organizației, explicând că presiunile din partea Occidentului afectează relațiile țării cu Rusia.

În mod semnificativ, Parlamentul austriac a ales un reprezentant al extremei drepte, Walter Rosenkranz, în funcția de lider, acesta fiind criticat de comunitatea evreiască pentru legăturile sale controversate.

În sfârșit, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a participat la forumul BRICS din Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, ridicând astfel întrebări referitoare la colaborările internaționale în contextul actual.