Problema protecției mediului în Bihor: alocările bugetare și realitățile din teren
Problema protecției mediului în Bihor: alocările bugetare și realitățile din teren
Problema protecției mediului și a poluării câștigă importanță tot mai mare pe agenda publică globală. Specialiștii avertizează că planeta se încălzește rapid, iar guvernele sunt chemate să ia măsuri urgente. Pe lângă perspectiva globală, poluarea și încălzirea globală trebuie analizate și la nivel local. Fiecare cetățean are responsabilitatea de a fi atent la mediul înconjurător, iar autoritățile locale, precum primăriile, sunt răspunzătoare pentru condițiile de mediu din comunitățile lor.
Bihorul a fost unul dintre primele județe din România care a implementat un sistem integrat de management al deșeurilor (SMID) finanțat din fonduri europene, asigurând astfel servicii de salubritate pentru toți locuitorii. Cu toate acestea, multe zone naturale sunt încă pline de deșeuri aruncate ilegal, iar pentru multe primării, singura cheltuială legată de protecția mediului este curățarea acestora.
O analiză a bugetelor de cheltuieli ale mai multor primării din Bihor în 2023 arată că problemele de mediu sunt adesea neglijate. În cele mai bune cazuri, primăriile alocă doar 5-6% din bugete pentru salubritate și întreținerea spațiilor verzi, în timp ce altele le alocă foarte puțini bani.
Conform bugetului din anul trecut, Primăria Oradea a cheltuit peste 33 de milioane de lei pentru protecția mediului, dintre care cea mai mare parte (aproape 30 milioane de lei) a fost destinată serviciilor de salubritate și canalizare. Peste 10 milioane de lei au fost cheltuiți pentru întreținerea spațiilor verzi, Oradea având 30,77 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, în total, aproape 670 de hectare. Acești bani au fost folosiți pentru curățarea și amenajarea lor.
În contrast, orașul Vașcău, situat la poalele Parcului Natural Apuseni, nu a alocat în 2023 niciun leu pentru protecția mediului. Vașcău găzduiește situl protejat Platoul Vașcău, desemnat pentru conservarea biodiversității, însă are cea mai săracă primărie de oraș din județ, care își bazează funcționarea doar pe bani de la bugetul de stat.
Uniunea Europeană recomandă ca fiecare administrație publică din țările membre să asigure un minim de 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, dar ambițiile pot fi mai mari. Organizația Mondială a Sănătății sugerează 50 mp pe cap de locuitor. În România, conform datelor din 2022 ale Institutului Național de Statistică, orașele cu cele mai mari suprafețe de spații verzi per locuitor sunt Baia Mare (133 mp), Piatra Olt (81 mp) și Mangalia (76 mp).