O rețea de criminalitate organizată descoperită în mai multe județe din România

O rețea de criminalitate organizată descoperită în mai multe județe din România

Pe 9 aprilie, polițiștii de la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Buzău, în colaborare cu procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au efectuat 31 de percheziții domiciliare în județele Buzău, Prahova, Dâmbovița, Călărași, Mehedinți, Vrancea, Mureș și Alba, într-un caz ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat și spălarea banilor. Conform vrancea24.ro, aceste acțiuni au avut loc în cadrul unui dosar care investighează activitățile ilegale desfășurate de o grupare formată din 35 de cetățeni români între anii 2018 și 2024.

Gruparea avea ca scop obținerea de beneficii financiare semnificative prin spălarea banilor proveniți din fraude informatice și înșelăciuni. Potrivit autorităților, membrii grupului au creat conturi bancare în Marea Britanie, care erau apoi vândute unor persoane din Regatul Unit, prețul acestor conturi variind între 150 și 1.300 de lire sterline.

Această rețea infracțională a utilizat o metodă complexă prin care conturile erau deschise online din România, folosind aplicații bancare și cartele SIM de la operatori britanici. De asemenea, pentru ca activitățile să pară legitime, erau folosite facturi fictive de rezidență pentru persoanele recrutate, cunoscute sub numele de „săgeți”. După ce conturile erau deschise, telefoanele mobile erau trimise în Marea Britanie, iar „săgețile” erau cazate temporar în această țară pentru a deschide conturi.

În perioada iunie 2018 - martie 2024, din conturile vândute de membrii grupului au intrat peste 1.510.000 de lire sterline, 312.000 de euro și 56.000 de franci elvețieni, aceste sume fiind obținute de la 105 victime ale infracțiunilor informatice din diverse țări, inclusiv Marea Britanie, România, Franța și Statele Unite.

Inducerea în eroare a victimelor s-a realizat prin diferite tehnici, inclusiv prin imitarea identității unor persoane de încredere din companii, solicitându-le transferul unor fonduri în conturi controlate de gruparea infracțională. De asemenea, victimele au fost contactate de persoane care se prezentau ca membri ai departamentului antifraudă, avertizându-le că există tentative de fraudă asupra contului lor și sugerându-le să-și transfere fondurile într-un alt cont, care era, de fapt, creat de infractori.