Împăratul Constantin, cunoscut și ca Sfântul Constantin, este celebrat astăzi în Biserica Ortodoxă. El a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei și s-a născut în cetatea Naissus pe data de 27 februarie 272. După moartea tatălui său, în anul 304, Constantin a devenit împărat. După acest eveniment, în anul 313, împăratul Constantin a emis un decret prin care oprea persecuțiile asupra creștinilor și le permitea să-și practice religia liber. Acesta a fost un moment crucial pentru creștinism, deoarece religia a devenit oficial acceptată în Imperiul Roman. În timpul domniei împăratului Teodosie cel Mare, în anul 379, creștinismul a devenit și religie de stat. Împăratul Constantin a acordat Bisericii numeroase privilegii, precum scutirea de impozite, dreptul de a primi donații și dreptul de a judeca cazuri care nu se supuneau legilor statului. De asemenea, el a eliminat pedepsele barbare, cum ar fi răstignirea și arderea cu fierul roșu. Sfântul Constantin a jucat și un rol important în organizarea primului Sinod Ecumenic al Bisericii, care a avut loc în anul 325, la Niceea. Aici, erezia lui Arie a fost condamnată, iar primele articole din Crez au fost formulate. În cele din urmă, împăratul Constantin a trecut la cele veșnice în anul 337, la zece ani de la moartea mamei sale, Sfânta Elena. Înainte de a muri, el a fost botezat de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. Constantin a fost înmormântat în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, pe care a ctitorit-o. Sfânta Elena, mama împăratului Constantin, este cunoscută și pentru că a găsit crucea pe care a fost răstignit Hristos pe dealul Golgotei. Ea a construit biserica Sfântului Mormânt, biserica din Bethleem și multe alte lăcașuri sfinte. Astfel, Sfântul Constantin a lăsat o moștenire impresionantă în istoria creștinismului și a avut un rol esențial în promovarea și protejarea acestei religii.