Economiștii avertizează că, deși există laude din partea Guvernului, creșterea Produsului Intern Brut nu este întotdeauna o veste bună, întrucât cheltuielile și datoria publică cresc în mod semnificativ. Un profesor universitar de economie de la Universitatea Româno-Americană, Bogdan Glăvan, a explicat pentru PRESShub care sunt principalele destinații ale PIB-ului și cum se distribuie în orice țară. "Produsul Intern Brut se împarte în consum, investiții, cheltuieli publice și exportul net. Acestea sunt destinații ale PIB-ului, nu factori care influențează creșterea acestuia. Adesea auzim discuții despre cum consumul stimulează creșterea PIB-ului. Însă cheltuielile publice nu dezvăluie modul în care se produce PIB-ul, ci arată cum este consumat acesta de către guvern. Cu toate acestea, creșterea consumului și a cheltuielilor publice pot duce și la o creștere a PIB-ului. Cu toate acestea, relația directă de cauzalitate poate fi greu de observat. Creșterea cheltuielilor publice ne indică, în schimb, cum sunt folosite resursele și cum se investesc banii. Și este evident că, în ultimii ani, o parte mai mare din PIB este alocată statului", a menționat expertul. "Anunțul făcut de Institutul Național de Statistică, privind creșterea economică din primul trimestru al acestui an, este cel puțin suspect, atât ca mărime, cât și în privința momentului în care a fost prezentat. INS ne informează că economia a crescut cu 0,5% față de luna precedentă și cu 0,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Sunt curios cum au ajuns la această creștere economică atât de redusă, care pare mai degrabă o stagnare economică, în condițiile în care toate elementele care susțin creșterea economică, cum ar fi producția industrială, consumul și cheltuielile statului, au fost puse sub semnul întrebării în primul trimestru", a declarat analistul economic Adrian Negrescu.