Creșterea datoriei externe a României și alte știri economice și politice

Creșterea datoriei externe a României și alte știri economice și politice

Datoria externă totală a României a înregistrat o creștere semnificativă în primele zece luni ale anului, atingând suma de 186,348 miliarde euro, conform datelor furnizate de Banca Națională a României. Aceasta reprezintă o majorare de 18,013 miliarde euro față de perioada similară a anului trecut.

Deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut, de asemenea, în primele 10 luni din 2024, ajungând la 24,21 miliarde euro, o creștere de 31% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, când deficitul era de 18,45 miliarde euro. Este important de menționat că deficitul acumulat în această perioadă depășește cu 1,5 miliarde euro deficitul înregistrat pe tot parcursul anului trecut.

În ceea ce privește importurile de energie electrică, România a înregistrat o creștere de 59,7% în primele zece luni, cu un total de 10.824 milioane kWh, conform Institutului Național de Statistică. De asemenea, resursele de energie electrică au crescut ușor cu 0,1%, ajungând la 54.574 milioane kWh, iar consumul populației a înregistrat o majorare de 3%.

Pe de altă parte, circulația pe tronsonul 5 al Autostrăzii Sibiu-Pitești a fost deschisă pe o porțiune de 15,77 kilometri, între Bascov și Baiculesti. Ministrul Transporturilor a declarat că, până în 2027, circulația va fi fluentă între Sibiu și Pitești.

În domeniul politic, Sorin Grindeanu, prim-vicepreședintele PSD, a subliniat necesitatea ca partidele care doresc să facă parte din viitoarea coaliție de guvernare să susțină un candidat unic la alegerile prezidențiale. Acesta a specificat că liderii partidelor aflate în negocieri nu ar trebui să fie candidați unici.

De asemenea, energia solară produsă din instalații fotovoltaice a crescut cu 55,1% în primele zece luni, atingând 3,18 miliarde kWh, conform datelor de la Institutul Național de Statistică.

În regiune, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o învăluire de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, ca măsură de precauție împotriva riscurilor întreruperii livrărilor de gaze din Rusia către regiunea Transnistria.

Pe plan internațional, François Bayrou a fost numit prim-ministru al Franței, după ce votul de neîncredere din săptămâna trecută a dus la încheierea alianței minoritare condusă de politicanul de dreapta Michel Barnier.