Alegeri prezidențiale, proteste și decizii internaționale: Actualitatea din România și lume
Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminica, 24 noiembrie 2024, să participe la primul tur al alegerilor prezidențiale. În jur de 19.000 de secții de votare se vor deschide la ora 7.00 și se vor închide la 21.00, cu opțiunea de a rămâne deschise până la ora 23:59 pentru alegătorii care se află deja în sediu sau la coadă.
De asemenea, până la ora 06.00, peste 218.000 de români din diaspora au votat la aceleași alegeri, deși numărul votanților a scăzut comparativ cu 2019. Dintre aceștia, 218.670 au votat în secțiile din străinătate, iar 4.227 au ales votul prin corespondență.
În sfera internațională, Austria a ridicat obiecții față de admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Decizia oficială va fi luată până la finalul anului de către Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI). Până atunci, controalele la frontierele cu Ungaria și Bulgaria vor continua pentru o perioadă inițială de cel puțin șase luni.
În București, aproape 1,8 milioane de alegători sunt invitați, concomitent cu alegerile prezidențiale, să răspundă la trei întrebări legate de organizarea financiar-administrativă a capitalei și prevenirea consumului de droguri în școli.
De asemenea, moneda euro a scăzut vineri la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, pe fondul estimărilor că Banca Centrală Europeană va reduce semnificativ ratele dobânzilor pentru a stimula economia.
Pe plan internațional, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că războiul din Ucraina provocat de invazia rusă ar putea lua sfârșit anul viitor, dacă Donald Trump va reveni la conducerea Statelor Unite.
O sursă militară ucraineană a dezvăluit că Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul pe care l-a cucerit în regiunea Kursk, în urma unei acțiuni din august.
Într-o altă declarație, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că țările Uniunii Europene au responsabilitatea de a aplica mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți oficiali, acuzati de crime de război.
În cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice de la Baku, participanții au ajuns la un acord de a aloca 300 de miliarde de dolari anual pentru a ajuta statele în dezvoltare să combată efectele schimbărilor climatice.
În România, USR l-a acuzat pe ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, de utilizarea abuzivă a funcției sale pentru intimidarea populației. Poliția Română a reacționat spunând că respectă legea care interzice promovarea electorală în afara perioadei permise.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail