Ajunul Bobotezei: Tradiții și Obiceiuri
Astăzi, 5 ianuarie, marcăm Ajunul Bobotezei, prima zi din an dedicată postului. Această zi este cunoscută ca fiind o zi de post negru, în care credincioșii nu consumă nimic, nici măcar apă. De asemenea, începând de mâine, de Bobotează, se va lua agheasmă pe nemâncate. Conform Tipicului Sfântului Sava, dacă Ajunul Bobotezei cade într-o duminică sau sâmbătă, atunci post negru nu se mai ține.
Tradiția postului din 5 ianuarie datează din secolele IV-VI, atunci când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile pentru a primi botezul în seara acestei zile. După primirea botezului, aceștia puteau participa pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească.
Astăzi, creștinii observă acest post pentru a putea primi cu vrednicie apa sfințită, cunoscută sub numele de Agheasma Mare. Postul din Ajunul Botezului Domnului este considerat un post de o zi în calendarul bisericesc.
În unele zone, în special în Moldova, ortodocșii gustă nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, începând de la Ajunul Bobotezei și până pe 14 ianuarie, ziua de odovanie a praznicului. Cu Agheasma Mare, credincioșii stropesc casele și locuitorii lor, precum și diferite obiecte care necesită binecuvântare sau sfințire. Acestea includ prapurile, crucile, troițele, clopotele, vasele și veșmintele liturgice, icoanele, bisericile, antimisele și Sfantul și Marele Mir.