La Berlin, discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni au durat circa cinci ore, iar Kievul și-a prezentat planul pentru încheierea războiului, arată ziaruldebacau.ro. Deși Ucraina a acceptat să discute renunțarea la aderarea la NATO și organizarea rapidă de alegeri, problema teritorială din Donbas a rămas blocată.
Procuratura Generală a Rusiei a decis să includă postul german Deutsche Welle (DW) pe lista „organizaţiilor indezirabile”, potrivit presei ruse. Această clasificare, solicitată încă din august de Duma de Stat, face parte dintr-un val mai amplu de restricții împotriva mass-mediei și ONG-urilor, notează digi24.ro.
Banca centrală a Rusiei a introdus un proces la Moscova împotriva Euroclear, cerând daune de 230 de miliarde de dolari, în contextul planurilor UE de a folosi activele rusești blocate pentru sprijinirea Ucrainei. Potrivit Reuters, Kremlinul avertizează că acesta este primul pas într-un „coșmar juridic” pentru Uniunea Europeană.
Preşedintele rus Vladimir Putin respinge ideea unui „armistiţiu artificial” și susține, în schimb, o „pace adevărată” pentru Ucraina, a transmis luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit digi24.ro. El a subliniat că Putin este deschis unor decizii serioase și respinge stratagemele care urmăresc doar să câștige timp.
În cadrul discuțiilor de la Berlin, la care a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner au insistat asupra predării regiunii Donbas, conform unei surse AFP. Aceasta susține că Vladimir Putin „dorește acest teritoriu”, iar Washingtonul solicită retragerea trupelor ucrainene, însă Zelenski refuză această cerere.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a realizat o operațiune specială inedită, destructurând un submarin rus în portul Novorossiysk. Potrivit surselor, dronele subacvatice „Sub Sea Baby” au detonat un submarin din clasa 636.3 „Varshavyanka” (Kilo pentru NATO), provocând avarii grave care l-au scos din funcțiune pentru prima dată în istorie.
În orașul Iakuțk, cunoscut drept cel mai rece din lume, temperatura a scăzut recent la minus 45 de grade Celsius, marcând începutul unui sezon de iarnă sever. Pentru locuitorii zonei din Extremul Orient rus, aceste temperaturi sunt considerate normale și chiar mai blânde comparativ cu iernile din anii precedenți, conform declarațiilor acestora.
Autoritățile ruse au emis o interdicție oficială pentru activitatea trupei punk Pussy Riot, după ce un tribunal din Moscova a calificat formația drept „organizație extremistă”. Decizia urmează condamnărilor în lipsă din septembrie 2025, când membrii trupei au primit pedepse de până la 13 ani de detenție, potrivit Euronews.
Uniunea Europeană a anunțat luni noi măsuri restrictive împotriva companiilor și indivizilor acuzați că au facilitat evitarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei privind exporturile de petrol, care contribuie la finanțarea conflictului din Ucraina, relatează Reuters. Aceste sancțiuni fac parte dintr-o serie de 19 pachete adoptate până acum pentru a limita veniturile Moscovei din această sursă.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat luni ratificarea unui acord guvernamental cu India referitor la procedura de trimitere reciprocă de personal și echipament militar. Conform documentului publicat în buletinul oficial, acordul reglementează transferul de trupe, logistică și echipament în timpul exercițiilor militare comune, dar și în situații de urgență, cum ar fi dezastre naturale sau foamete.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni, la Berlin, că discuțiile purtate cu emisarii americani privind garanțiile de securitate avansează „destul de bine”. Acestea ar urma să ofere Ucrainei protecții echivalente articolului 5 din Tratatul NATO, care asigură apărarea colectivă între membrii Alianței, notează digi24.ro.
Ministra română de Externe, Oana Țoiu, a subliniat luni, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), că integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană reprezintă o garanție solidă pentru securitatea regională. Ea a făcut apel la o avansare urgentă a negocierilor privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, evidențiind necesitatea unor garanții puternice pentru a împiedica viitoarele agresiuni ale Rusiei, informează digi24.ro.
Liderii principalelor state europene și ai Uniunii Europene s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta sprijinul acordat Ucrainei în contextul negocierilor privind securitatea și un posibil acord de pace, potrivit unui comunicat transmis de guvernul german. Ei au propus crearea unei „forțe multinaționale” compusă din contribuții voluntare susținute de Statele Unite, care să susțină armata ucraineană, limitată la 800.000 de militari în timp de pace.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că dacă Rusia va lansa un nou atac asupra Ucrainei, Statele Unite vor răspunde cu forța militară. El a făcut această declarație în contextul summitului de la Berlin privind pacea în Ucraina, iar informațiile au fost relatate de digi24.ro pe baza datelor oferite de Ukrainska Pravda și Onet News.
Franţa cere stabilirea unor garanţii de securitate robuste pentru Kiev înainte de a aborda problema controversată a cedării unor teritorii ucrainene cerute de Rusia, potrivit unei surse apropiate preşedintelui Emmanuel Macron. Discuţiile au avut loc în contextul unor reuniuni la Berlin, unde oficiali ucraineni şi americani caută un compromis privind viitorul conflictului declanşat în 2022.
Rusia a anunțat marți că are sub control orașul Kupiansk, un nod feroviar esențial din nord-estul Ucrainei, în contextul în care forțele ucrainene au revendicat recuperarea mai multor cartiere în această zonă. Potrivit digi24.ro, situația rămâne tensionată, iar luptele continuă să afecteze evoluția conflictului dintre cele două țări.
Preşedintele Nicuşor Dan a exprimat un punct de vedere pesimist privind posibilitatea unei pace imediate între Rusia și Ucraina, subliniind însă importanța sprijinului european solid pentru Ucraina. Liderul român participă alături de alți șefi de stat ai țărilor din flancul estic în cadrul summitului convocat la Helsinki, unde se discută consolidarea cooperării în domeniul apărării și adoptarea unei poziţii comune în UE, relatează digi24.ro.
Kremlinul a precizat că ultima convorbire telefonică directă între președintele rus Vladimir Putin și cel american Donald Trump a avut loc pe 16 octombrie, reconfirmând un comunicat oficial emis atunci. Informația vine după ce, cu o zi înainte, șeful Casei Albe susținea că a discutat „recent” cu omologul său rus, relatează TASS.
Vicepreședintele Comitetului Dumei de Stat pentru politică informațională, Andrei Svintsov, a anunțat că YouTube va fi interzis integral în Rusia în următoarea perioadă de șase luni până la un an, invocând încălcarea legislației locale de către platformă. El a îndemnat utilizatorii să se orienteze către alternative precum Rutube și VK Video, după cum relatează publicația „Abzats”.
Kremlinul a respins marți, 16 decembrie, propunerea Ucrainei pentru un armistițiu de Crăciun, afirmând că Rusia dorește pace, dar nu vrea „o pauză” în care Kievul să se pregătească pentru continuarea conflictului, relatează Reuters. Decizia vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține încetarea focului temporară, în special pentru a proteja infrastructura energetică în perioada sărbătorilor.
Frecvența radio UVB-76, cunoscută drept „radio al apocalipsei” în Rusia, a emis în 2025 mai multe mesaje criptice care au amplificat îngrijorările privind un posibil Al Treilea Război Mondial. Spynews.ro notează că această frecvență este dedicată serviciilor secrete rusești și transmite semnale și coduri ce rămân dificil de descifrat.
Premierul Finlandei, Petteri Orpo, a avertizat că, în cazul încheierii unui acord de pace în Ucraina, Rusia va muta forțele sale militare către flancul estic al NATO. El a îndemnat Europa să aloce mai multe fonduri pentru apărarea țărilor din această regiune sensibilă, potrivit declarațiilor publicate de Financial Times.
Rusia se opune ferm instalării trupelor din state NATO pe teritoriul Ucrainei, conform declarațiilor viceministrului rus Serghei Riabkov, care a exclus orice compromis privind teritoriile ucrainene disputate. Aceste poziții au fost exprimate după ce Coaliția Voinței a propus la Berlin formarea unei forțe multinaționale în sprijinul Ucrainei, susține %source%.
Liderii a peste 50 de state și ai Uniunii Europene au semnat la Haga convenția pentru înființarea Comisiei internaționale pentru revendicări, un organism ce va gestiona cererile de despăgubiri adresate Rusiei pentru pagubele produse în Ucraina. Evenimentul, relatat de Reuters, a reunit personalități precum președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un moment crucial pentru justiția postconflict.
Președintele Nicușor Dan a declarat marți, după participarea la Summitul Statelor UE de pe Flancul de Est din Finlanda, că amenințarea Rusiei va continua chiar dacă războiul din Ucraina se va încheia. El susține că trebuie să păstrăm calmul, dar să intensificăm investițiile în apărare, în contextul în care NATO pregătește răspunsuri pentru o eventuală confruntare cu Rusia, transmite %source%.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat un plan pentru a bloca apelurile telefonice din 47 de state considerate „țări neprietenoase”, fără acordul utilizatorilor, ca parte a unei strategii mai largi de control asupra spațiului digital, informează Ukrinform, care citează Serviciul ucrainean de Informații Externe. Măsura vizează reducerea fraudelor telefonice și online, dar are implicații majore pentru comunicarea internațională.
Roderich Kiesewetter, expert în politică externă al CDU din Germania, subliniază pericolul unei abordări naive în relațiile cu Rusia, avertizând că liderul Vladimir Putin nu va renunța ușor la conflict. Potrivit declarațiilor sale pentru ntv, Rusia a mobilizat un efectiv impresionant de 360.000 de soldați în proximitatea granițelor NATO, iar anii 2026-2027 pot deveni «cei mai periculoși» dacă situația nu este gestionată cu prudență.
Liderii a opt state din nordul și estul Europei, printre care și România, au subliniat marți, la un summit organizat la Helsinki, că apărarea flancului estic al Uniunii Europene trebuie să devină o prioritate strategică în fața ameninței persistente reprezentate de Rusia. Aceștia au adoptat o declarație comună în care solicită măsuri concrete de consolidare a capacităților militare și de protecție a frontierelor.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți că există un document prin care mai multe țări stabilesc ce fel de garanții de securitate sunt dispuse să ofere Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, inclusiv o posibilă desfășurare de trupe. Totuși, acest document va fi publicat doar după intrarea în vigoare a unui armistițiu, potrivit declarațiilor făcute în cadrul unei conferințe de presă la Haga, transmite %source%.
Guvernul Regatului Unit a anunțat marți deschiderea unei anchete independente referitoare la ingerința financiară străină în politica britanică, după condamnarea pentru corupție a unui fost europarlamentar UKIP implicat într-o campanie pro-rusă, relatează AFP. Ancheta vizează să evalueze eficacitatea legislației privind finanțarea politică și mecanismele de protecție împotriva influențelor externe ilicite.
În pofida presiunilor tot mai intense din partea Statelor Unite asupra Kievului, populația ucraineană se arată ferm împotriva oricăror concesii teritoriale, potrivit unui sondaj citat de Kyiv Independent. Majoritatea cetățenilor intervievați afirmă că vor respinge orice propunere care ar presupune cedarea unor teritorii, iar organizarea unui referendum în timpul războiului este percepută ca fiind nerealistă.
Summitul dintre președinții american Donald Trump și rus Vladimir Putin, desfășurat în august la Anchorage, Alaska, reprezintă o piatră de hotar în eforturile diplomatice pentru încheierea războiului în Ucraina, potrivit unei analize ABC News. Deși propunerile americane de pace au generat controverse și negocieri intense, întâlnirea a fost apreciată de ambele părți ca un succes major, iar discutarea unor propuneri teritorial-politice rămâne în centrul negocierilor internaționale.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a dezvăluit că a întrebat direct președintele rus Vladimir Putin despre posibila reacție a Rusiei dacă Uniunea Europeană va decide să utilizeze activele rusești înghețate pentru un „împrumut de reparații” acordat Ucrainei. Orban susține că Moscova ține cont de opoziția Ungariei în acest dosar, conform relatărilor făcute de Ukrainska Pravda, care citează sursa Mandier.
În timp ce Administrația Trump explorează posibilitatea unor garanții de securitate vagi pentru Ucraina, un raport realizat de think tank-ul Defense Priorities din Washington oferă o alternativă sustenabilă. Jennifer Kavanagh, director de analiză militară, susține că propunerea actuală nu este credibilă și propune un model de nealiniere armată, susținut prin sprijin occidental condiționat, care să răspundă temerilor Kievului, dar și constrângerilor politice și resurselor limitate ale Statelor Unite și Europei, relatează %source%.
Preşedintele Nicuşor Dan a vorbit, într-o întâlnire cu români din Londra, despre anularea turului doi al alegerilor prezidenţiale din 2024. El a menţionat că unul dintre candidaţi a declarat cheltuieli zero, deşi au fost cheltuieli dovedite de cel puţin un milion de euro, şi a afirmat că în ultimul deceniu există o campanie susţinută de dezinformare din partea Rusiei, cu detalii pe care statul român urmează să le prezinte, potrivit %source%.
Statele Unite iau în calcul o nouă serie de sancțiuni dure privind sectorul energetic al Rusiei, în contextul în care negocierile pentru un acord de pace cu Ucraina sunt în desfășurare, potrivit informațiilor relatate de Bloomberg. Aceste măsuri vizează în special transportul de țiței al Moscovei și comercianții implicați, cu scopul de a exercita o presiune suplimentară asupra președintelui Vladimir Putin, mai ales dacă acesta respinge înțelegerea de pace.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, afirmă că Rusia traversează o perioadă de prosperitate datorită lui Vladimir Putin, pe care îl consideră „primul președinte ortodox de la epoca țaristă încoace”. În același timp, Kirill îndeamnă populația să sprijine guvernul și Biserica și să evite influențele negative externe, conform relatărilor publicate de moscowtimes.ru.
Diplomații americani și europeni reuniți la Berlin cu liderii Ucrainei au aprobat două documente esențiale privind garanțiile de securitate pentru această țară, relatează The New York Times, citând surse apropiate negocierilor. Planul include desfășurarea unui contingent european pe teritoriul ucrainean, cooperarea extinsă a SUA în domeniul informațiilor și menținerea unei armate ucrainene bine echipate, însă problema teritorială continuă să reprezinte un obstacol major în discuții.
Kremlinul susține că poziția Rusiei privind prezența trupelor europene în Ucraina în cazul unui acord de pace negociat de SUA este clară, însă subiectul rămâne deschis pentru discuții, potrivit Reuters. Propunerile americane includ o garanție de securitate pentru Ucraina și o forță militară europeană care să sprijine Kievul în vestul țării, informează New York Times.
Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiilor Informaționale din Rusia pregătește o bază de date cu numerele IMEI ale telefoanelor mobile, care va fi lansată în 2026. Măsura are scopul de a combate utilizarea dronelor ucrainene, au explicat autoritățile, potrivit declarațiilor făcute de Dmitri Ugnivenko, adjunctul ministrului.
Președintele Vladimir Putin a declarat miercuri că, în cazul în care diplomația nu va reuși să soluționeze conflictul cu Ucraina, armata rusă va cuceri pe cale militară ceea ce el consideră „teritorii rusești istorice”. Acestea includ cele patru regiuni ucrainene anexate recent de Moscova.
Administrația instalată de Rusia în Crimeea a anunțat că a preluat controlul asupra unor bunuri care aparțin boxerului ucrainean Oleksandr Usik, acuzându-l de susținerea opoziției față de invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit declarațiilor făcute de autoritățile de ocupație și preluate de TVP World, măsura face parte dintr-un proces de confiscare a proprietăților persoanelor și entităților considerate ostile.
Membrii Parlamentului European au votat miercuri interzicerea completă a importului de gaze naturale rusești în Uniunea Europeană, cu termen limită cel târziu în toamna lui 2027. Măsura vizează reducerea finanțării Rusiei în contextul războiului din Ucraina și urmează să fie aprobată oficial și de statele membre UE, conform unui raport transmis de %news.ro%
Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a reacționat dur la o declarație a purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a susținut că Polonia și-a câștigat independența datorită lui Vladimir Lenin. Conflictul verbal a avut loc pe rețelele de socializare, iar potrivit TVPWorld, schimbul de replici reflectă tensiunile actuale dintre cele două țări.
Rusia ar putea reintra în fotbalul internațional în anul 2026, după anunțul FIFA privind o nouă competiție dedicată fotbaliștilor sub 15 ani, deschisă tuturor federațiilor. FIFA a precizat că această inițiativă ar putea marca o reluare a participării Rusiei, suspendată din cauza invaziei din Ucraina, potrivit agenției DPA.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că există semnale clare despre intențiile Rusiei de a prelungi conflictul armat, după ce Vladimir Putin a afirmat că Rusia va recurge la mijloace militare pentru a-și „elibera teritoriile” dacă negocierile eșuează. Zelenski va solicita sprijin sporit liderilor europeni, cărora le va cere să arate că continuarea războiului este inutilă, potrivit unui oficial ucrainean citat de %source%.
Platforma americană de jocuri online Roblox a făcut primul pas pentru a fi redeschisă în Rusia, exprimându-și disponibilitatea de a modifica anumite funcționalități în concordanță cu cerințele legale locale, potrivit unui raport al Reuters. Această inițiativă vine după ce autoritatea rusă de supraveghere din domeniul comunicațiilor, Roskomnadzor, a blocat accesul la platformă la începutul lunii decembrie, motivând decizia prin protejarea copiilor.
În contextul în care aderarea Ucrainei la NATO pare tot mai îndepărtată, Kievul explorează alternative precum garanțiile de securitate bazate pe articolul 5 al NATO. Cu toate acestea, conform analizei Kyiv Independent și discuțiilor cu experți, aceste garanții ar putea să nu ofere protecția completă dorită.
Senatorii americani au intrat în dispută privind un proiect bipartizan care vizează desemnarea Rusiei ca stat sponsor al terorismului, pe fondul reprimării răpirilor și atacurilor asupra civililor ucraineni. Potrivit publicației Kyiv Post, această inițiativă suscită un sprijin majoritar, dar și temeri referitoare la escaladarea conflictului și deteriorarea negocierilor de pace.
Associated Press a raportat o creștere semnificativă a atacurilor de sabotaj în Europa, pe care oficialii occidentali le atribuie Rusiei și aliaților săi de la începutul invaziei Ucrainei în 2022. În total, au fost înregistrate 145 de incidente pe continent, cu pagube limitate, dar cu impact major asupra securității europene, susține %source%.
Trei membri ai grănicerilor ruși au intrat fără autorizație în Estonia pe 17 decembrie, în zona râului Narva, anunță postul ERR, citând Ministerul de Interne estonian. Igor Taro, ministrul de Interne al Estoniei, a precizat că nu este clar dacă incidentul a fost deliberat, însă nu reprezintă o amenințare pentru securitatea țării, potrivit relatării Kyiv Independent.
Un cetățean britanic pe nume Hayden Davies a primit o pedeapsă de 13 ani într-un centru de detenție de maximă securitate, după ce autoritățile ruse l-au găsit vinovat de a fi mercenar angajat pentru a lupta împotriva armatei ruse în Ucraina. Aceste detalii au fost transmise joi de procurorii ruși, potrivit informațiilor oferite de Reuters și preluate de Agerpres.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția că Ucraina riscă o scădere substanțială a producției de drone esențiale în conflictul cu Rusia, dacă nu va primi în 2026 finanțare provenită din activele rusești înghețate în Uniunea Europeană. El a menționat că deficitul de sprijin extern al Kievului este estimat între 45 și 50 de miliarde de euro, conform declarațiilor publicate de %source%.
Directorul Serviciului de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse, Serghei Narîșkin, a declarat într-un interviu pentru agenția TASS că victoria Rusiei reprezintă „victoria binelui împotriva răului”. Potrivit acestuia, izbânda Moscovei semnifică triumful lumii ruse asupra întunericului „neonazismului” european.
Președintele Belarus, Aleksandr Lukașenko, a anunțat joi că racheta balistică cu capacitate nucleară Oreșnik este deja desfășurată și operațională în țara sa începând de miercuri. Această mișcare face parte dintr-un plan convenit cu Rusia, care a început producția în serie a rachetei și planifică amplasarea acesteia pe teritoriul Belarus, conform AFP și EFE.
Președintele american Donald Trump a cerut Ucrainei să "se miște rapid" în cadrul negocierilor pentru un plan menit să pună capăt războiului cu Rusia, subliniind riscul ca Moscova să își schimbe poziția dacă procesul se prelungește. Potrivit AFP, o întâlnire crucială între emisari ruși și americani este programată pentru acest weekend în Florida.
Uniunea Europeană a adăugat joi pe lista sancțiunilor alte 41 de petroliere considerate parte a flotei fantomă a Rusiei, care ajută Moscova să ocolească restricțiile impuse exporturilor de petrol, informează EFE, potrivit Agerpres. Consiliul UE subliniază că aceste măsuri restricționează accesul vaselor în porturile comunitare și limitează serviciile de transport maritime pe care le pot primi.
Guvernul danez a identificat două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare” comise de grupuri cu legături directe cu statul rus, conform Serviciului de Informații Militare al Danemarcii (DDIS), transmite %source%. Aceste acțiuni au vizat o companie de apă și mai multe site-uri daneze înaintea alegerilor locale din noiembrie 2024, fapt care ridică semne de întrebare privind strategia Rusiei în cadrul războiului hibrid.
Reorientarea Moscovei către Beijing a fost esențială pentru menținerea economiei ruse în fața sancțiunilor occidentale puternice, dar acest sprijin vine la un preț ridicat, potrivit unui raport al Atlantic Council citat de Business Insider. Relația economică dintre cele două state a devenit asimetrică, Rusia devenind un partener minor al Chinei, în condițiile în care depinde tot mai mult de bunuri și tehnologii chineze.
Ministerul Apărării Naționale al Turciei a anunțat că avioanele sale F-16 au doborât o dronă neidentificată care a încălcat spațiul aerian turc în Marea Neagră, solicitând Rusiei și Ucrainei să fie mai atente la securitate în regiune. Turcia avertizează că trebuie evitate incidentele care pot amenința stabilitatea în zonă, notează oficialii în declarația transmisă public.
Cea mai mare bancă occidentală activă încă pe piața din Rusia, Raiffeisen Bank International (RBI), a fost obligată să achite aproape 400 de milioane de dolari despăgubiri către compania rusă Rasperia, acuzată că a suferit pierderi din cauza sancțiunilor europene. Potrivit Kyiv Post, banca a anunțat că va contesta decizia prin apel, reflectând suma înghețată în Viena.
Președintele rus Vladimir Putin va organiza vineri o sesiune televizată intitulată „Rezultatele anului”, în care va răspunde întrebărilor cetățenilor și jurnaliștilor, marcând bilanțul anului 2025. Evenimentul, care combină emisiunea de tip hotline cu o conferință de presă amplă, va începe la ora 12:00, ora Moscovei, și va avea loc în sala principală de expoziții Gostiny Dvor din Moscova, potrivit agenției TASS.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, în cadrul conferinţei sale anuale de presă, că Moscova nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace, însă a primit „unele semnale” privind dorinţa Kievului de a discuta. Declarațiile au fost făcute într-un eveniment transmis în direct la televiziune, conform agențiilor Reuters și EFE.
Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu acordat NBC News, că nu exclude posibilitatea unui conflict armat cu Venezuela. Declarația sa vine într-un context de tensiuni tot mai mari între Washington și Caracas, cu sancțiuni sporite asupra petrolierelor ce navighează în apropierea apelor teritoriale ale Venezuelei, notează Reuters și Xinhua, conform Agerpres.
Turcia intenționează să returneze sistemele de apărare aeriană S-400 achiziționate din Rusia, un demers ce ar putea încheia un acord controversat și ar facilita cumpărarea avioanelor americane F-35, notează Bloomberg. Această posibilă decizie a fost abordată recent de președintele Recep Tayyip Erdogan cu omologul său rus Vladimir Putin, în urma unor discuții anterioare între oficiali ai celor două țări.
În cadrul tradiționalei conferințe de presă, Vladimir Putin a oferit răspunsuri la numeroase întrebări, majoritatea adresate de presa favorabilă Kremlinului, însă o intervenție autentică a unui jurnalist britanic a creat un moment tensionat. Conform relatațiilor, liderul rus și-a exprimat iritarea față de întrebările directe adresate de corespondentul BBC, care a fost singurul reporter străin prezent acceptat la eveniment.
Chiar dacă lupta s-ar încheia imediat, Rusia va continua să plătească factura invaziei din Ucraina în anii următori, deoarece guvernul își acoperă deficitul bugetar prin împrumuturi tot mai costisitoare, arată analiza Bloomberg. În ciuda eforturilor diplomatice pentru încetarea războiului, presiunile asupra finanțelor Moscovei devin tot mai mari, context în care costurile datoriilor vor depăși creșterea bugetului militar.
Președintele rus Vladimir Putin a confirmat vineri că se află într-o stare de îndrăgostire, pentru prima dată după divorțul din 2013 de soția sa, Liudmila. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței sale anuale de presă, conform agenției EFE, care citează răspunsul laconic al liderului de la Kremlin la o întrebare despre viața sa sentimentală.
Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, i-a decernat simbolic o medalie a Ordinului Lenin premierului ungar Viktor Orban, ca reacție la opoziția acestuia față de utilizarea activelor rusești pentru finanțarea efortului de război din Ucraina, relatează News.ro. Gestul vine după declarațiile lui Orban privind evitarea escaladării conflictului cu Rusia în cadrul unui summit european.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, avertizează că pacea în războiul dintre Rusia și Ucraina nu este garantată, în timp ce Washingtonul continuă să exploreze dacă ambele părți sunt dispuse să facă concesii. Eforturile delicate de negociere au loc înaintea unei noi runde de discuții la Miami, iar Kyiv Post notează că așteptările trebuie temperate, având în vedere incertitudinile legate de pozițiile Moscovei și Kievului.
Costul războiului dintre Rusia și Ucraina în 2025 depășește 135 miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale privind bugetul național de apărare al Rusiei, publicate pentru prima dată. Andrei Belousov, ministrul rus al Apărării, a precizat că această sumă reprezintă 5,1% din PIB-ul Rusiei, iar cheltuielile totale pentru apărare în 2025 vor suma 7,3% din PIB, arată informațiile transmise de %source%.
La doar o zi după ce Rusia a atacat Ucraina, Dmitri N. Kozak, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Vladimir Putin, a opus rezistență directă ordinului președintelui rus de a cere capitularea Ucrainei.
Flancul estic al Europei devine tot mai mult un bloc independent politic și militar, pe măsură ce țările din zonă își reconsideră prioritățile de securitate în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit unui interviu pentru TVP World, fostul ministru leton Artis Pabriks susține că deciziile Uniunii Europene privind finanțarea Ucrainei și solidaritatea aliată sunt insuficiente, iar tensiunile interne se adâncesc.
Planurile președintelui rus Vladimir Putin de a continua conflictul din Ucraina și de a extinde controlul asupra unor teritorii din Europa de Est nu s-au modificat, potrivit a șase surse apropiate situației citate de Reuters. Raportul serviciilor americane contrazice astfel declarațiile recente ale unor negocieri de pace și ale fostului președinte american Donald Trump, care susțin că Putin ar dori să încheie războiul.
O nouă rundă de negocieri între oficialii americani şi cei ruşi va avea loc sâmbătă în Florida, în încercarea de a găsi un acord care să pună capăt războiului declanşat de Rusia în Ucraina, informează Reuters. Întâlnirea survine după discuţiile recente dintre reprezentanţii SUA, Ucrainei şi Europei, menite să avanseze un plan de pace pentru conflictul din februarie 2022, conform News.ro.
Raportele serviciilor de informații americane arată că președintele rus Vladimir Putin își propune să cucerească întreaga Ucraină și părți din Europa care au aparținut fostei Uniuni Sovietice, în ciuda negocierilor pentru pace, potrivit Reuters. Aceste concluzii contrazic declarațiile președintelui american Donald Trump și ale echipei sale de negocieri privind intenția lui Putin de a încheia conflictul, notează %source%.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin nu poate decide momentul și modul în care se vor desfășura alegerile în Ucraina, subliniind că scrutinul nu poate avea loc în teritoriile temporar ocupate de Rusia. Declarațiile vin după sugestia liderului de la Kremlin că Rusia ar putea opri atacurile aeriene în ziua alegerilor, potrivit %source%.
În contextul tensiunilor sporite generate de invazia Rusiei în Ucraina, Finlanda, care are o graniță de peste 1.300 de kilometri cu Rusia, își intensifică eforturile de securitate și pregătire civilă. Țara a aderat la NATO în 2023 și oferă acum cursuri speciale pentru femei, dedicate instruirii în situații de urgență și apărare civilă, potrivit %source%.
Steve Witkoff, miliardar și trimis special al lui Donald Trump în Orientul Mijlociu, ar fi fost selectat direct de Vladimir Putin pentru discuții la Moscova, potrivit Wall Street Journal. Liderul rus ar fi transmis invitația prin intermediul prințului moștenitor al Arabiei Saudite, cerând ca Witkoff să vină fără agenți CIA sau diplomați, informează %source%.
Negociatorii americani şi emisarii ruşi s-au întâlnit sâmbătă în Florida pentru a discuta despre oprirea conflictului din Ucraina, după summitul recent al liderilor ucraineni şi europeni. Potrivit Reuters, această rundă de negocieri urmăreşte găsirea unei soluţii paşnice pentru criza începută în februarie 2022.
Rusia a decis să rezilieze toate acordurile militare bilaterale încheiate în anii 1990 cu 11 state, printre care și România, conform unui ordin publicat recent pe portalul oficial al guvernului rus, informează agenția bulgară Novinite.com. Măsura include documente semnate cu țări europene importante, precum Germania, Marea Britanie și Polonia.
Federația Rusă a decis să înceteze cooperarea militară cu 11 state, printre care se numără și România, în urma unui decret semnat de premierul Mihail Mișustin. Potrivit documentului oficial al guvernului rus, decizia vizează tratate bilaterale încheiate între 1993 și 2002, marcând o schimbare semnificativă în relațiile militare dintre Moscova și statele occidentale.
O anchetă Associated Press arată că Rusia a desfășurat cel puțin 145 de acțiuni de sabotaj pe teritoriul Uniunii Europene, cu scopul de a submina sprijinul pentru Ucraina și de a destabiliza coeziunea dintre statele membre. Jurnaliștii au realizat această investigație după ce au discutat cu numeroși oficiali europeni și NATO, care confirmă amploarea campaniei menționate.
Rusia a decis să încheie o serie de acorduri militare bilaterale cu 11 state occidentale, printre care se numără și România, marcând astfel o schimbare majoră în relațiile de apărare dintre Moscova și țările NATO, potrivit publicației Novinite. Decizia, semnată de premierul rus Mihail Mișustin, vizează în special acorduri vechi, cu privire la cooperarea militară, imitate după destrămarea blocului comunist.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA au propus organizarea primelor negocieri directe între Ucraina și Rusia din ultimele șase luni, care ar urma să aibă loc la Miami. Discuțiile vizează încheierea războiului și vor fi un pas important în procesul diplomatic, potrivit AFP și Reuters, citate de Hotnews.
În orașul Luebben din statul Brandenburg, un proiect al companiei de apărare Diehl de a deschide o fabrică de muniții stârnește o reacție negativă din partea locuitorilor, mulți dintre aceștia simpatizând cu Rusia. Cu toate promisiunile unor sute de locuri de muncă, inițiativa se confruntă cu proteste vehemente, iar potrivit France24, opoziția locală reflectă tensiunile profunde generate de contextul geopolitic și amintirile istorice din fosta Germanie de Est.
Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a atras atenția duminică la Digi24 asupra faptului că Moscova nu a infirmat existența unui plan al lui Vladimir Putin de a extinde influența în Europa de Est, așa cum au semnalat serviciile secrete americane. De asemenea, Diaconescu și-a exprimat scepticismul privind intențiile reale ale Rusiei în negocierile ruso-americane pentru pacea din Ucraina.
Emisarul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, a reiterat că Rusia își menține angajamentul deplin pentru pacea în Ucraina, după întrevederile desfășurate la Miami între delegații americane și ruse. Discuțiile au vizat avansarea planului de pace propus de administrația Trump, în contextul eforturilor diplomatice menite să pună capăt conflictului din Ucraina, notează %source%.
Un sondaj IRSOP publicat pe 22 decembrie arată că opinia românilor este divizată privind riscul reprezentat de Rusia și modul în care Europa și România ar trebui să intervină în conflictul din Ucraina. Studiul relevă, printre altele, faptul că o largă majoritate se opune trimiterii de trupe în Ucraina, iar percepția asupra evoluției războiului și a negocierilor de pace este variată.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat recent la Szeged că o eventuală cădere a Ucrainei ar reprezenta un dezastru pentru Ungaria. În contextul unei campanii electorale marcate de o opoziție puternică, Orban a subliniat importanța menținerii stabilității în regiune și a explicat legăturile energetice între cele două țări, notează Euronews.
Kremlinul a respins luni ideea că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină şi teritorii din fosta Uniune Sovietică în Europa, afirmând că serviciile secrete americane greșesc, relatează Reuters. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a subliniat scepticismul față de sursele raportului și a numit concluziile acestuia false.
Belarus a demarat un program secret de creștere a producției de obuze de artilerie și muniții pentru rachete, menite să susțină efortul militar al Rusiei în conflictul din Ucraina, potrivit unei anchete recente realizate de grupul de opoziție BELPOL, relatează TVP World. Inițiativa a fost lansată în noiembrie 2023 și presupune operațiuni la scară largă până la finalul anului 2026.
Agenții informaționali din două țări NATO semnalează că Rusia ar crea o armă antisatelit ce ar putea ataca constelația Starlink a lui Elon Musk, potrivit unui raport citat de Newsweek. Evaluările menționează că proiectilele respective ar avea un diametru foarte mic, făcând dificilă detectarea acestora, și ar produce un „efect de zonă” asupra obiectelor spațiale, a relatat Associated Press (AP).
Belarus a inițiat un program secret pentru a crește producția de obuze de artilerie și muniții pentru rachete, vizând sprijinirea Rusiei în războiul din Ucraina, potrivit unei anchete realizate de grupul de opoziție BELPOL, relatează TVP World. Acest program a fost demarat după un ordin confidențial al președintelui Aleksandr Lukașenko în noiembrie 2023 și este planificat să devină operațional până la sfârșitul anului 2026.
Consiliul Uniunii Europene a decis să reînnoiască sancțiunile economice impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina încă pentru șase luni, până pe 31 iulie 2026, conform unui comunicat al instituției. Măsurile vizează mai multe sectoare economice și au fost adoptate pentru a menține presiunea asupra Rusiei pe termen lung, ceea ce potrivit Consiliului, este necesar "atât timp cât acţiunile ilegale ale Federaţiei Ruse continuă".
Finlanda va mări în 2026 vârsta maximă pentru rezerviști de la 60 la 65 de ani, ca răspuns la riscurile ridicate din zona sa de est, conform AFP. Ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, a anunțat că această schimbare va crește în cinci ani numărul recruților cu 125.000, consolidând capacitatea militară a țării.
Prim-ministrul rus Mihail Mișustin a semnat un decret care instruiește Ministerul Apărării să anuleze mai multe acorduri militare cu state occidentale precum Germania, Marea Britanie, Polonia și Bulgaria, potrivit agenției bulgare Novinite.com, citată de TVRInfo. Această decizie reflectă o schimbare importantă în politica de apărare a Moscovei față de aliații NATO.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că discuțiile purtate cu Statele Unite și țările europene privind încheierea conflictului cu Rusia sunt aproape de un rezultat concret, conform News.ro. El a subliniat importanța colaborării cu SUA în aceste negocieri care includ garantarea securității Ucrainei și planuri de redresare economică.
Pe pagina online a ambasadei Rusiei de la București a fost publicat un mesaj care a stârnit reacții prin tonul său amenințător la adresa României. Conform declarațiilor unui diplomat rus, citate în interviul postat, nu Rusia reprezintă un pericol pentru securitatea națională a țării noastre, ci politica pe care Bucureștiul o urmează în cadrul UE și NATO, despre care se susține că ar putea conduce la un conflict global major.
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a stârnit controverse prin cererile sale repetate de informații detaliate privind rutele de aprovizionare cu arme și sistemele de apărare împotriva dronelor în statul Turingia. Potrivit publicației Politico, aceste solicitări au ridicat suspiciuni că datele cerute ar putea ajunge în mâinile serviciilor ruse, o temere exprimată de oponenții politici ai grupării de extremă dreapta.
Rusia a lansat marți dimineață atacuri asupra infrastructurii energetice din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei, provocând întreruperi de curent și determinând Polonia să ridice de la sol avioane de luptă pentru a-și proteja spațiul aerian, la două zile după încheierea negocierilor de pace la Miami, informează Reuters.
O instanță din Rusia a dispus marți arestarea în lipsă a fostului campion mondial la șah și disidentului Gari Kasparov, acuzat de justificarea terorismului prin criticile sale la adresa războiului din Ucraina. Decizia vine în contextul unor dosare penale care vizează opoziția rusă aflată în exil, potrivit agenției ruse de știri TASS și presei internaționale citate de Agerpres.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, avertizează asupra creșterii riscurilor de securitate în Europa dacă sprijinul pentru Ucraina scade. El insistă ca Ucraina să rămână puternică pentru a preveni atacurile rusești asupra statelor membre ale alianței și solicită creșterea rapidă a bugetelor militare în conformitate cu angajamentele NATO.
Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru Izvestia că consultările recente dintre Rusia și Statele Unite privind situația din Ucraina, desfășurate la Miami, nu pot fi considerate un progres. Potrivit The Moscow Times, întâlnirea a avut un caracter de lucru, iar Moscova a urmărit în principal obținerea de informații despre discuțiile americanilor cu europenii și ucrainenii.
Guvernul de la Moscova a aprobat o strategie de transport care prevede reintroducerea dirijabilelor și a avioanelor supersonice pentru a rezolva problemele legate de conectivitatea zonelor îndepărtate, potrivit TVP World. Documentul acoperă tehnologii moderne și promițătoare ce vor fi dezvoltate până în 2035, incluzând și mijloace de transport cu decolare verticală sau trenuri de mare viteză.
Președintele Comitetului pentru Politica Informațională al Dumei de Stat, Serghei Boiarski, afirmă că Telegram nu va fi închis definitiv în Rusia până când canalele existente nu vor migra către platforma MAX, deținută de stat. Oficialul a subliniat importanța menținerii accesului utilizatorilor la sursele lor obișnuite de informare, conform relatărilor făcute de The Moscow Times și preluate de mass-media rusești.
Papa Leon al XIV-lea a cerut marți seară un armistițiu de o zi, în întreaga lume, pentru a marca sărbătoarea Crăciunului. El a exprimat în același timp regretul că „Rusia pare să fi respins solicitarea de armistițiu”, transmite AFP, citată de News.ro, în contextul în care Papa își pregătește prima slujbă de Crăciun ca suveran pontif.
Europa își intensifică eforturile pentru a opri complet importurile de gaze din Rusia până la finele anului 2027, însă un posibil acord de pace între Moscova și Kiev aduce incertitudini semnificative asupra viitorului energetic al continentului, notează CNBC. Printre subiectele controversate se numără posibilitatea reluării fluxurilor prin conductele Nord Stream, afectate de sabotaj și în prezent în standby tehnic și juridic.
Papa Leon al XIV-lea a solicitat marţi seară un armistițiu de o zi în întreaga lume cu ocazia sărbătorii Crăciunului, exprimându-și regretul față de refuzul Rusiei de a accepta această cerere, potrivit agenției AFP citate de Agerpres. Suveranul Pontif a îndemnat toate persoanele de bună-credință să respecte cel puțin o zi de pace în această perioadă festivă.
Papa Leon al XIV-lea a lansat marți seară un apel pentru un armistițiu de o zi, chiar de Crăciun, în întreaga lume, exprimând totodată regretul că „Rusia pare să fi respins solicitarea de armistițiu”, conform AFP. Suveranul pontif a făcut această declarație înainte de a reveni la Vatican, îndemnând la o zi de pace în timpul sărbătorii nașterii Mântuitorului.
După săptămâni de negocieri, Ucraina și Statele Unite au elaborat un proiect de pace revizuit, cu un cadru redus la 20 de puncte, menit să pună capăt războiului cu Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a prezentat documentul, iar conform The Kyiv Independent, SUA urmează să transmită planul Moscovei pe 24 decembrie.
Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că bombardiere strategice ruseşti Tu-95 au realizat un zbor „planificat” deasupra mărilor Norvegiei şi Barents, în regiunea Arctică, fiind escortate de avioane de vânătoare din alte ţări. Conform declaraţiilor făcute joi şi preluate de AFP şi News.ro, această misiune a durat peste şapte ore şi s-a desfăşurat în spaţiul aerian internaţional.
Roscosmos intenționează să construiască o centrală electrică pe Lună până în 2036 pentru a sprijini programul său spațial lunar și o stație de cercetare comună ruso-chineză, Reuters relatând că proiectul face parte din strategia Rusiei de a-și relansa ambițiile în explorarea spațială după mai multe eșecuri recente.
Președintele rus Vladimir Putin i-a transmis un mesaj de Anul Nou liderului nord-coreean Kim Jong-un, lăudând intrarea eroică a soldaților nord-coreeni în conflictul din Ucraina, relatează agenția nord-coreeană KCNA, citată de EFE. Totodată, Kremlinul a anunțat că șeful statului rus nu va susține anul acesta discursul obligatoriu despre starea națiunii, o decizie rară adoptată doar o dată înainte.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat drept „fake news” raportul Bloomberg care susține că Rusia ar intenționa să solicite modificări la planul de pace pregătit de SUA și Ucraina. Aceasta a precizat că publicația nu dispune de surse credibile apropiate de Kremlin și a contestat astfel informațiile atribuite unei astfel de surse, potrivit agenției ruse TASS.
Istoricul rus Irina Șerbakova susține că sistemul actual al Rusiei condus de Vladimir Putin creează o instabilitate mult mai mare decât cea a Uniunii Sovietice. Șerbakova, cofondatoare a organizației pentru drepturile omului Memorial, notează că în prezent întreaga putere depinde exclusiv de președintele rus, ceea ce poate duce la prăbușirea rapidă a regimului în cazul în care i s-ar întâmpla ceva.
Ucraina a anunțat că a efectuat atacuri asupra unor importante obiective energetice din sudul Rusiei, inclusiv un port petrolier și o rafinărie, provocând un incendiu semnificativ și afectând aprovizionarea cu combustibil a forțelor armate ruse, potrivit TVPWorld. Operațiunile au dus la distrugerea unor instalații de stocare a petrolului și la doborârea unor drone ucrainene deasupra Moscovei.
În 2025, aparatul de propagandă al Rusiei a răspândit știri false neobișnuite, de la bijuterii pretins furate de la Muzeul Luvru și găsite în averea unui oligarh ucrainean, până la presupusa achiziție a vilei lui Adolf Hitler de către Volodimir Zelenski. Platforma europeană EU vs Disinfo analizează aceste dezinformări și impactul lor asupra opiniei publice, arătând cum Kremlinul folosește campanii de Interferență și Manipulare Străină a Informațiilor pentru a destabiliza democrații liberale.
Coreea de Nord a prezentat joi imagini cu un submarin nuclear aproape finalizat, în timp ce liderul Kim Jong-un a condamnat ferm demersurile Coreei de Sud de a-și achiziționa tehnologie similară, notând Euronews. Vizita lui Kim în șantierul naval și declarațiile sale reflectă tensiunile în creștere din peninsula coreeană legate de proliferarea armamentului nuclear și strategic.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut joi o convorbire telefonică cu reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, în care au fost abordate detalii despre noul plan al SUA pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit AFP și Reuters. Liderul ucrainean a calificat discuția drept „foarte bună” și a subliniat potențialul ideilor discutate pentru a contribui la o pace durabilă.
Sergei Udalțov, liderul mișcării de opoziție Frontul de Stânga, a fost condamnat joi la șase ani de detenție într-un tribunal rus pentru acuzații legate de justificarea terorismului, potrivit relatărilor The Guardian. Sentința survine după arestarea sa în 2024 și după ce a publicat un articol de susținere pentru un grup de activiști ruși condamnați recent de autorități.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Rusia ar putea beneficia de informații obținute prin sateliții chinezi pentru a lovi infrastructura energetică a Ucrainei. Declarațiile au fost făcute după întâlnirea cu șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei și au fost preluate de Bloomberg, care notează posibile conexiuni între entități din China și Rusia în acest context.
Guvernul Poloniei a decis să cumpere trei submarine suedeze A26, o investiție estimată la 2,8 miliarde de dolari, pentru a spori capacitățile de supraveghere și protecție a Mării Baltice. Submarinul A26, construit de Saab, este apreciat pentru tehnologia de camuflaj și pentru sistemele moderne care permit lansarea de drone subacvatice și senzori, elemente esențiale într-un context regional tensionat, notează The Economist.
O rețea care furniza documente false pentru obținerea cetățeniei române de către cetățeni ruși și ucraineni a fost destrămată recent de procurori, potrivit unei anchete a publicației franceze Le Monde. Frauda facilita accesul în Uniunea Europeană și eludarea sancțiunilor impuse Rusiei, ridicând semne de întrebare cu privire la securitatea națională și europeană.
Kremlinul a anunțat vineri că Rusia a rebootat contactele cu Statele Unite, după analizarea planului de pace în 20 de puncte, modificat de Ucraina și aliații săi europeni. Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, discuțiile între reprezentanții celor două administrații au fost reluate la cererea președintelui Vladimir Putin, deschizând astfel o posibilă continuare a dialogului între Moscova și Washington.
La inițiativa președintelui Vladimir Putin, au fost stabilite contacte între reprezentanții administrațiilor ruso-americane, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a precizat că discuțiile au inclus mai mulți oficiali din partea Statelor Unite, iar din partea Rusiei a participat consilierul de politică internațională Iuri Ușakov.
Rusia încearcă să controleze piața ilegală în creștere a datelor personale divulgate, un sistem folosit de jurnaliști de investigație, forțe de ordine și grupuri criminale, potrivit The Guardian. Această piață, denumită probiv, funcționează de peste un deceniu ca o economie paralelă a informațiilor și pătrunde adânc în structurile corupte ale statului.
Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a transmis un avertisment clar privind trecerea frontierei de către așa-numiții „omuleți verzi” ruși, militari fără insignă oficială. Potrivit publicației Kyiv Post, oficialul a declarat că oricine va intra pe teritoriul estonian fără semne militare va fi atacat cu forță letală, pentru a preveni orice provocare.
În noaptea dintre 25 și 26 decembrie, Ministerul Apărării Naționale a ridicat în aer două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană de la Fetești pentru a supraveghea situația aeriană din nordul județului Tulcea, în apropierea graniței cu Ucraina. Potrivit informațiilor oficiale, populația a fost alertată în acest context prin sistemul RO-Alert, solicitându-se vigilență în zonă.
Orașul Pokrovsk din estul Ucrainei, afectat grav de război, continuă să fie un punct esențial în conflictul cu Rusia, unde luptele se mențin active în perioada Crăciunului. Potrivit publicației Politico, legătura simbolică a orașului cu compozitorul Mikola Leontovici și celebrul său colind „Șcedrik” întărește astăzi identitatea și rezistența culturală ucraineană pe fondul invaziei ruse.
Ministrul adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov, susține că Moscova și Washingtonul sunt mai aproape de a soluționa conflictul din Ucraina, însă atenționează că procesul depinde de voința politică a părților implicate. El a remarcat că opoziția Ucrainei și a susținătorilor săi europeni complică încheierea unui acord, conform unei declarații făcute în emisiunea „60 de minute” de pe Rossiya-1, citată de TASS.
WhatsApp a denunțat măsurile autorităților ruse care, potrivit companiei, încearcă să priveze peste 100 de milioane de oameni de dreptul la o comunicare privată și securizată, notează Euronews Italia. Roskomnadzor susține însă că aplicația este folosită pentru activități ilegale, iar tensiunile dintre serviciul de mesagerie și autoritățile din Rusia au escaladat în ultimele luni.
Rusia intenționează să staționeze rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din estul Belarusului, consolidându-și astfel capacitatea de a lovi ținte în toată Europa, potrivit unor cercetări bazate pe imagini din satelit, notează Reuters. Această mișcare întărește tendința Kremlinului de a folosi amenințarea nucleară ca instrument de descurajare în contextul conflictului din Ucraina, arată raportul celor doi experți americani.
Președintele american Donald Trump a afirmat vineri, într-un interviu pentru Politico, că el este arbitrul suprem al oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia. Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Trump în Florida pentru a discuta un nou plan de pace în 20 de puncte, care include o zonă demilitarizată și garanții de securitate din partea SUA.
Rusia se pregătește să mărească povara fiscală asupra cetățenilor săi în 2026 pentru a finanța războiul din Ucraina, într-un context economic tot mai fragil și dominat de influența Chinei, arată o analiză EFE. Creșterea cotei TVA de la 20% la 22% face parte dintr-un plan mai amplu al autorităților de a asigura resursele necesare apărării și sprijinului social, notează sursa.
Președintele american Donald Trump a declarat vineri că el este arbitrul suprem al oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia, spunând pentru Politico că fără aprobarea sa, Volodimir Zelenski „nu are nimic”. Întâlnirea programată între cei doi lideri în Florida, duminică, va aborda un nou plan în 20 de puncte propus de președintele ucrainean, care include o zonă demilitarizată și garanții de securitate ale SUA, potrivit News.ro.
Rusia intenționează să majoreze impozitele, inclusiv TVA, în 2026 pentru a finanța campania militară din Ucraina și pentru a acoperi sprijinul social pentru familiile implicate, fiind nevoită să se confrunte cu o economie în stagnare și sectoare industriale în dificultate, dominată tot mai mult de China, arată o analiză preluată de Agerpres din sursa EFE.
Preşedintele rus Vladimir Putin a susținut că, în cazul în care Ucraina refuză să soluţioneze conflictul pe cale paşnică, Moscova va finaliza toate obiectivele „operaţiunii militare speciale” prin forță, potrivit agenţiei ruse Interfax, citată de Reuters. În acelaşi timp, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reafirmat că Kievul îşi dorește pacea, în timp ce Rusia arată intenția de a continua războiul.
Invazia Rusiei în Ucraina a dus la creșterea dramatică a producției la firma lui Vladimir Arseniev din Moscova, specializată în componente pentru comunicații militare, dar aceasta s-a confruntat cu întârzieri și conflicte grave. Potrivit Reuters, care citează documente și interviuri, Arseniev a trecut printr-o criză financiară și presiuni severe din partea autorităților ruse, culminând cu un protest extrem în Piața Roșie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se întâlnește duminică cu președintele american Donald Trump la reședința Mar-a-Lago din Florida pentru a discuta planul de pace în 20 de puncte, în mijlocul unor dezacorduri semnificative și a unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Reuters relatează că negocierile, deși aproape finalizate în mare parte, riscă să fie complicate de problemele teritoriale sensibile.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Uniunea Europeană reprezintă „principalul obstacol în calea păcii” în Ucraina, într-un context tensionat care precede o nouă rundă de negocieri între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul american Donald Trump. Lavrov, într-un interviu pentru agenția de stat TASS, susține că Rusia apreciază eforturile administrației americane de a ajunge la un acord de pace, în timp ce tensiunile escaladează în regiune.
Președinții Rusiei și Statelor Unite au discutat despre criza din Donbas și au convenit că un armistițiu temporar „nu face decât să prelungească conflictul”, a relatat Kremlinul după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump. Potrivit Kremlinului, Kievul trebuie să ia o decizie curajoasă pentru încetarea ostilităților.
Președintele american Donald Trump este pregătit să prezinte Congresului un set robust de garanții de securitate destinate Ucrainei, potrivit unor oficiali citați de CNN și UNN. Aceste măsuri urmăresc să întărească sprijinul Washingtonului pentru apărarea și stabilitatea Ucrainei, în contextul tensiunilor generate de conflictul cu Rusia.
O înregistrare telefonică interceptată și publicată de Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR) oferă o perspectivă rară asupra neîncrederii în creștere față de conducerea Rusiei în contextul conflictului cu Ucraina, potrivit unui raport al Kyiv Post. Convorbirea surprinde o rusoaică care critică dur propaganda oficială și pe principalele figuri militare și politice ale țării.
Raidul surpriză al forțelor americane din capitala venezueleană Caracas a diluat rapid imaginea sistemelor de apărare antiaeriană rusești, considerate anterior „impenetrabile”. Potrivit analiștilor, armamentul achiziționat de Venezuela, chiar și cel scump și avansat, nu a reușit să apere președintele Nicolas Maduro și nici infrastructura militară.
Preşedintele Nicuşor Dan se află, marţi, la Paris pentru a lua parte la întâlnirea şefilor de stat şi de guvern din cadrul „Coaliției de Voință”, o iniţiativă care sprijină Ucraina în conflictul său cu Rusia, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. Această reuniune are loc după o întâlnire recentă a aliaţilor europeni la Kiev, unde s-au discutat ultimele detalii ale planului pentru încheierea conflictului, conform relatărilor AFP preluate de Agerpres.
Politologul Abbas Gallyamov susține că succesul americanilor în Venezuela, demonstrând cum arată o „operațiune militară specială”, a deteriorat imaginea președintelui Vladimir Putin și ar putea schimba atitudinea elitei din Rusia față de lider. Potrivit publicației The Moscow Times, această cădere de prestigiu afectează în special cercul apropiat al lui Putin, care ar putea reconsidera sprijinul acordat acestuia.
Serviciul de Informații Externe al Ucrainei arată o discrepanță semnificativă între ambițiile Rusiei privind Arctica și capacitățile sale de infrastructură, conform unui raport citat de Kyiv Post. Agenția susține că porturile de pe Ruta Maritimă de Nord necesită intervenții complexe de dragare care nu pot fi realizate în condițiile actuale, iar sancțiunile occidentale au afectat sever capacitatea Rusiei de a-și dezvolta resursele interne necesare.
Președintele american Donald Trump a dovedit o capacitate de acțiune rapidă și eficientă în capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro, arătând astfel o dominație pe scena mondială care îl face pe Vladimir Putin să pară umilit. Conform POLITICO, acest raid subminează imaginea alianțelor "multipolare" promovate de Kremlin, evidențiind slăbiciunile și incoerențele Rusiei în gestionarea partenerilor săi strategici.
Statele Unite pregătesc oferirea de sprijin unei viitoare forțe multinaționale europene pentru Ucraina, în cazul unui atac al Rusiei, conform unui proiect de declarație al summitului de la Paris, relatează News.ro. Aliații Kievului intenționează să ofere garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic, activate după un posibil armistițiu cu Moscova, notează documentul citat de AFP.
Rusia susține decizia Venezuelei de a-l numi pe Delcy Rodriguez în funcția de președinte interimar, considerând acest gest un pas esențial pentru menținerea păcii și stabilității în fața unor amenințări externe majore. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a transmis un comunicat în care reafirmă dreptul Venezuelei de a-și decide destinul fără influențe externe, conform Reuters.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, face declaraţii după reuniunea de la Paris a membrilor „Coaliţiei de Voinţă”, unde s-au dezbătut planul de pace pentru Ucraina şi potenţialele garanţii de securitate pentru Kiev în cazul unui armistiţiu cu Rusia, conform informaţiilor publicate de autorităţi.
Cel puțin 2.000 de agenți ai grupului proucrainean Atesh desfășoară misiuni de sabotaj în zonele ocupate de forțele ruse pentru a bloca transporturile militare și aprovizionarea inamicului, relatează surse apropiate situației. Această «armată invizibilă» devine o problemă serioasă pentru Vladimir Putin, chiar și într-un eventual scenariu de încetare a focului impus de negocierile internaționale.
Statele Unite au acționat pentru capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, un aliat apropiat al Kremlinului, iar această mișcare afectează influența Rusiei în America Latină. Totuși, experții avertizează că operațiunea SUA poate fi folosită de Rusia drept pretext pentru a-și intensifica agresiunea în Ucraina, conform analizei publicate de Kyiv Independent.
Pe 3 ianuarie, Statele Unite au lansat o operațiune militară împotriva Venezuelei, aliatul-cheie al Moscovei în America de Sud, reușind să îl captureze pe președintele Nicolás Maduro și să îl extragă din țară. Conform publicației %source%, reacțiile din blogosfera rusă pro-război au fost diverse, de la critici dure la recunoașteri reținute, subliniind implicațiile geopolitice și stilul operațiunii.
Statele Unite iau în considerare o operaţiune armată pentru interceptarea navei „Marinera”, care navighează sub pavilion rus şi este suspectată că transportă ţiţei venezuelean. Potrivit CNN, această măsură fără precedent ar putea amplifica tensiunile dintre Washington şi Moscova, într-un context de monitorizare şi urmărire intensă a navei cu legături cu flota-fantomă rusă.
Președintele Vladimir Putin a fost prezent la slujba de Crăciun pe stil vechi, unde a subliniat „misiunea sfântă” a armatei ruse în apărarea țării, arătând un mesaj de unitate și sprijin pentru forțele armate. Potrivit Reuters, apariția sa survine în contextul în care conflictul din Ucraina se apropie de patru ani, Kremlinul prezentând războiul ca pe o cauză națională și folosind intens simbolurile patriotice și religioase.
Fiona Hill, fostă consilieră prezidențială a administrației Trump, a discutat în 2019 despre o ofertă informală a oficialilor ruși referitoare la un schimb de influență între Venezuela și Ucraina. Declarațiile sale au fost reactualizate în contextul atacului condus de Donald Trump asupra Venezuelei la începutul anului 2026, transmite Kyiv Independent.
Administrația fostului președinte Donald Trump a solicitat conducerii interime a Venezuelei, conduse de Delcy Rodríguez, să rupă legăturile cu Rusia, China, Iran și Cuba și să prioritizeze colaborarea cu Statele Unite în sectorul petrolier. Sursele ABC News arată că aceste condiții trebuie îndeplinite înainte ca Washingtonul să permită Venezuelei să crească volumul extracției de petrol.
Donald Trump și-a exprimat dorința ca Statele Unite să devină proprietare ale Groenlandei, teritoriu aparținând Danemarcei. Potrivit unei analize Politico, fosta administrație americană a început deja pașii necesari pentru a transforma această ambiție în realitate, deși majoritatea groenlandezilor resping o astfel de schimbare.
Fostul ambasador al SUA la NATO, Kurt Volker, respinge ideea că Statele Unite ar intenționa să abandoneze Ucraina în conflictul cu Rusia. Într-un interviu pentru DW, Volker subliniază că președintele Donald Trump a făcut din încheierea războiului o prioritate majoră, îndemnând în același timp Europa să își asume o responsabilitate sporită pentru securitatea regională.
Rusia a atacat miercuri porturile Ciornomorsk și Pivdenni, două noduri vitale pentru economia Ucrainei, în regiunea Odesa, provocând o victimă și mai mulți răniți, potrivit oficialilor ucraineni care au fost citați de Reuters. Aceste lovituri fac parte dintr-o serie de ofensive lansate pentru a bloca ieșirea Ucrainei la mare, conform sursei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski continuă să solicite o confirmare fermă din partea aliaților europeni că vor interveni militar în cazul încălcării acordului de pace de către Rusia, potrivit declarațiilor făcute miercuri. Summitul „Coaliției de Voință” de la Paris a adus o declarație de intenție din partea Marii Britanii și Franței pentru o posibilă trimitere de trupe, o inițiativă descrisă de Zelenski ca un „pas uriaș înainte”, notează Kyiv Post.
Un sondaj Avangarde realizat la finalul anului 2025 arată percepțiile românilor legate de reintroducerea serviciului militar obligatoriu, relațiile economice cu Rusia și chestiunile de securitate regională. Datele publicate de %source% evidențiază o opinie împărțită asupra acestor subiecte, cu diferențe semnificative între mediul urban și cel rural.
Preşedinta Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Kirsty Coventry, a afirmat că sportivii ruşi care vor participa la Jocurile Olimpice 2026 Milano-Cortina nu vor putea reprezenta Rusia, chiar dacă se va semna un acord de pace cu Ucraina. Declaraţia a fost făcută într-un interviu pentru un cotidian italian, potrivit Agenției Reuters, citată de Agerpres și TVRInfo.
Mai mulți deputați ai Dumei de Stat susțin că armata rusă ar trebui să răspundă capturării petrolierului „Marinera” de către SUA prin atacuri cu torpile și rachete asupra navelor americane și a obiectivelor europene. Moscow Times relatează că aceste declarații vin într-un context tensionat, în care Rusia consideră măsurile americane drept acte de piraterie.
Un raport citat de TVPWorld arată că spioni ruși au distribuit imagini despre un atac incendiar din 2024 asupra unui depozit polonez, încercând să atribuie vina Ucrainei prin conturi legate de Kremlin. Incidentul din Radom, împreună cu alte atacuri similare, face parte dintr-o campanie de dezinformare și sabotaj a Rusiei în Europa, potrivit autorităților poloneze și rapoartelor media.
Rusia anunță că va considera orice prezență a trupelor occidentale în Ucraina drept o țintă legitimă pentru forțele sale armate, ca răspuns la planurile europene de desfășurare a unor militari în această țară după război, notează News.ro. Declarațiile au fost făcute de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, care condamnă de asemenea poziția Kievului și a așa-numitei Coaliții a Voluntarilor.
Rusia l-a pus în libertate pe cercetătorul francez Laurent Vinatier, condamnat în 2024 pentru încălcarea legii privind agenții străini, după un schimb de deținuți cu Franța, potrivit Serviciului federal rus de securitate (FSB). Eliberarea survine după ce Franța a eliberat un cetățean rus, marcând un pas important în relațiile diplomatice tensionate dintre cele două țări, notează %source%.
Rusia a respins joi intenția statelor europene de a desfășura o forță multinațională în Ucraina după terminarea conflictului, acuzând Kievul și aliații săi de „declarații militariste” și avertizând că această inițiativă ar crea o „axă a războiului”. În paralel, Moscova continuă bombardamentele asupra infrastructurii energetice ucrainene, ceea ce a lăsat peste un milion de persoane fără apă și căldură, în condiții de temperaturi extrem de scăzute, potrivit %source%.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SSU), condus de generalul Vasil Maliuk, susține că Rusia nu a reușit să-și repare daunele suferite la aviația strategică în urma operațiunii „Pânza de păianjen”. Potrivit unei surse din cadrul SSU, citate de agenția Ukrinform, serviciile de informații occidentale confirmă că Moscova nu a depășit consecințele atacului apreciat ca fiind semnificativ.
Rusia s-a plasat pe primul loc în privința duratei întreruperilor de internet în 2025, potrivit unui raport anual realizat de experții Top10VPN, relatează The Moscow Times. Datele indică peste 37.000 de ore de întreruperi care au afectat întreaga populație a țării, într-un context de izolare a utilizatorilor ruși de internetul global și creșterea semnificativă a pierderilor economice.
Donald Trump a anunțat că va lăsa să expire ultimul tratat strategic pentru controlul armamentului nuclear dintre SUA și Rusia, fără să accepte oferta Moscovei de a prelungi voluntar limita privind desfășurarea armelor nucleare, relatează Reuters. Liderul american a subliniat că va căuta un acord mai avantajos, în timp ce experții avertizează asupra riscurilor generate de această decizie.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a transmis o scrisoare președintelui rus Vladimir Putin în care promite sprijin necondiționat pentru toate deciziile acestuia, menținând o legătură strânsă între Coreea de Nord și Rusia. Agenția oficială KCNA notează că această relație este o „adevărată relație de camaraderie”, iar Kim Jong Un este hotărât să fie întotdeauna alături de Rusia.
Ministerul Apărării rus a anunțat că a utilizat racheta hipersonică Oreșnik pentru a lovi „ținte strategice” din Ucraina în noaptea de joi spre vineri, ca răspuns la un presupus atentat terorist împotriva unei reședințe a președintelui Vladimir Putin. Acest anunț a fost preluat de AFP, iar detalii referitoare la numărul loviturilor și obiective nu au fost făcute publice.
Rusia a folosit joi noaptea racheta hipersonică Oreshnik pentru a ataca Ucraina, marcând prima utilizare a acestei arme avansate în mai bine de un an, transmite %source%. Această rachetă poate transporta focoase multiple, convenționale sau nucleare, și reprezintă o componentă importantă a arsenalului rus.
Premierul italian Giorgia Meloni a afirmat că Europa trebuie să colaboreze cu Rusia în gestionarea conflictului din Ucraina, susținând necesitatea unui dialog direct cu Kremlinul. Într-o conferință de presă pe 9 ianuarie, potrivit publicațiilor La Stampa și ANSA, liderul italian a subliniat că influența europeană asupra situației rămâne limitată fără această comunicare esențială.
Președintele Vladimir Putin a lansat racheta hipersonică Oreșnik într-un moment critic al negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, scrie Reuters. Această demonstrație de forță pare să aibă scopul de a intimida Ucraina și de a transmite un avertisment Europei și Statelor Unite, în timp ce tensiunile internaționale cresc în contextul implicării militare și diplomatice recente.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este dispus să participe la viitoarele garanții de securitate oferite Ucrainei, exprimându-și convingerea că Rusia nu va începe o nouă invazie. Într-un interviu pentru The New York Times, Trump a explicat că Statele Unite ar juca un rol complementar alături de aliați în eventualitatea unui acord de pace, conform Ukrainska Pravda.
O flotă formată din nave de război rusești, chineze și iraniene s-a reunit în largul Africii de Sud pentru exercițiile militare „Will for Peace 2026”, care consolidează cooperarea în cadrul grupului BRICS+. Potrivit AFP, această desfășurare are loc într-un context de tensiuni în creștere cu Statele Unite, în timp ce țările participante urmăresc să-și îmbunătățească capacitățile operaționale navale comune în regiune.
Atacul recent al Rusiei cu racheta balistică Oreșnik în vestul Ucrainei are ca scop transmiterea unui mesaj de intimidare către aliații occidentali ai Kievului, evidențiind nemulțumirile lui Vladimir Putin legate de recentele eșecuri din politica externă, potrivit analiștilor citați de The Moscow Times. Această mișcare survine la scurt timp după prezentarea unui plan european și american pentru menținerea păcii postbelice în Ucraina.
Potrivit unui raport realizat de Top10VPN, Rusia a suferit pierderi economice de 11,9 miliarde de dolari în 2025 din cauza unor întreruperi fără precedent ale internetului, impuse de Kremlin. Studiul evidențiază faptul că aceste blocaje au afectat întreaga populație a țării și au avut un impact mult mai mare comparativ cu alte state, conform datelor publicate de TVPNews.
Schimbarea puterii în Venezuela ar putea afecta statutul Rusiei ca aliat de încredere, însă impactul politic și economic pentru Moscova pare limitat, potrivit unei analize publicate de The Moscow Times. Experții consideră că operațiunea militară a SUA privind capturarea lui Nicolas Maduro reprezintă o oportunitate pentru Vladimir Putin de a negocia direct cu Donald Trump despre împărțirea sferei de influență globale.
Marea Britanie va investi 200 de milioane de lire sterline din bugetul său militar pe 2026 pentru a pregăti trupele în vederea unei posibile desfășurări într-o forță multinațională în Ucraina, în cazul în care se va încheia un armistițiu cu Rusia, anunță Ministerul Apărării britanic. Această decizie face parte dintr-un plan mai amplu de consolidare a sprijinului pentru Ucraina, potrivit informațiilor oferite de News.ro, care citează AFP.
La opt luni după o întâlnire optimistă cu Nicolas Maduro, Vladimir Putin rămâne tăcut în urma capturării liderului venezuelean de către forțele americane, potrivit The New York Times. Kremlinul evită conflictele globale, prioritizând obiectivele din Ucraina, chiar dacă acest lucru înseamnă să nu reacționeze la acțiunile recente ale Statelor Unite în alte regiuni, inclusiv în America Latină.
Președintele american Donald Trump a subliniat vineri seara importanța preluării controlului asupra Groenlandei pentru a preveni extinderea influenței Rusiei și Chinei, relatează Kyiv Independent. În cadrul unei întâlniri cu liderii companiilor americane din petrol și gaze, Trump a menționat, de asemenea, recentul atac al SUA asupra Venezuelei ca parte a aceleiași strategii geopolitice.
O femeie și alte trei persoane au fost victime ale unui atac cu drone lansat de forțele ucrainene asupra orașului Voronej din sudul Rusiei, conform declarației guvernatorului regiunii, Aleksandr Gusev, citat de Reuters și preluat de Agerpres. În urma atacului au fost distruse clădiri rezidențiale, o școală și clădiri administrative, potrivit autorităților locale.
În noiembrie 2025, președintele rus Vladimir Putin a deschis oficial construcția noului spărgător de gheață nuclear Stalingrad în Sankt Petersburg, un simbol al ambițiilor Rusiei în Arctica. Această mișcare a fost urmată rapid de decizia președintelui Donald Trump de a comanda 11 noi spărgătoare de gheață pentru SUA, subliniind diferențele majore dintre flotele celor două țări.
La începutul acestui an, Rusia a introdus în luptă o nouă dronă de atac, Geran-5, împotriva Ucrainei, conform serviciului de informații militare ucrainean (HUR). Potrivit %source%, acest vehicul aerian fără pilot, asemănător dronelor iraniene Karrar, dispune de o serie de tehnologii avansate și oferă o capacitate mai mare de atac în contextul escaladării războiului aerian rusesc.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunțat duminică atacurile aeriene ale Rusiei drept acțiuni de teroare țintită împotriva poporului ucrainean. El a detaliat că în ultima săptămână armata rusă a folosit un număr impresionant de drone și rachete pentru a lovi ținte civile, afectând în principal instalații energetice și clădiri rezidențiale, potrivit declarațiilor sale pe rețelele de socializare.
Downing Street poartă negocieri cu aliații europeni pentru a organiza o posibilă desfășurare a unei forțe militare în Groenlanda, menită să protejeze regiunea Arctică, în contextul amenințărilor formulate de Donald Trump, notează The Telegraph. Planurile aflate în fază incipientă ar putea implica trupe, nave și avioane britanice pentru a descuraja influențele Rusiei și Chinei în zonă.
Mai mulți diplomați nordici au contrazis declarațiile președintelui american Donald Trump privind prezența navelor rusești și chineze în apropierea Groenlandei, susținând că nu există dovezi în acest sens, informează Reuters citând un articol din Financial Times. Aceste afirmații au provocat tensiuni și reacții critice din partea unor lideri europeni, pe fondul interesului strategic crescut pentru insulă.
Un tribunal din Rusia a declarat organizația Pussy Riot drept extremistă, ceea ce implică sancțiuni severe pentru orice manifestare de susținere a sa, inclusiv simpla exprimare a numelui pe rețelele sociale sau purtarea unor accesorii asociate. Maria Aliohina, activistă politică și membră Pussy Riot, relatează pentru %source% efectele acestei decizii și situația dificilă prin care trec membrii grupului și susținătorii lor.
În ultimul an, guvernul rus a amplificat campania agresivă pentru creșterea natalității, introducând măsuri care afectează drepturile reproductive ale femeilor, inclusiv restricționarea accesului la avorturi și promovarea sarcinii ca normă socială. Publicația independentă 7×7 citează experți care atrag atenția asupra presiunii tot mai evidente exercitate de stat și biserică asupra femeilor din Rusia.
Ideea împărțirii lumii în trei sfere de influență - Asia condusă de China, Europa sub influența Rusiei și emisfera vestică controlată de Statele Unite - capătă contur în politica externă a administrației Trump, care își exprimă admirația pentru acest model. Jurnalista Anne Applebaum scrie în revista The Atlantic că această concepție, promovată inițial de Rusia, a ajuns să modeleze strategia SUA, dovadă fiind declarațiile recente ale președintelui american și acțiunile sale în America Latină.
În noaptea de 11 ianuarie, Rusia a efectuat un nou atac cu drone asupra capitalei Ucrainei, Kiev, provocând incendii într-o clădire non-rezidențială și amplificând problemele generate de o recentă criză energetică. Potrivit Kyiv Independent, oficialii locali anunță că urmează alte valuri de atacuri aeriene, în timp ce autoritățile se străduiesc să restabilească alimentarea cu energie termică pentru mii de locuințe afectate.
Serviciile de informații militare ucrainene susțin că Rusia a dezvoltat o versiune avansată a dronei Geran-2, echipată cu un sistem Verba MANPADS și o încărcătură explozivă termobarică. Potrivit Serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), această modificare permite dronei să atace atât ținte aeriene, cât și terestre, conform unei analize detaliate publicate pe portalul War&Sanctions.
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat luni intenția de colaborare mai strânsă cu India în domeniul securității, pentru a diminua dependența Indiei de Rusia, potrivit Reuters. Împreună cu premierul Narendra Modi, Merz a semnat la Ahmedabad un memorandum de înțelegere ce include și alte sectoare strategice, pe durata primei sale vizite în țara asiatică.
Președintele american Donald Trump consideră că liderul ucrainean Volodimir Zelenski nu are alte opțiuni în afară de sprijinul său și că fără implicarea sa situația ar fi fost un dezastru total, conform unui interviu pentru The New York Times relatat de European Pravda. Trump a afirmat, de asemenea, că este dispus să își asume răspunderea pentru participarea SUA în garanțiile de securitate pentru Ucraina, fiind convins că Rusia nu va mai încerca o invazie.
Un raport al The New York Times analizează capacitatea limitată a sistemelor de apărare antiaeriană rusești furnizate Venezuelei, care nu au reușit să respingă un atac militar american din ianuarie 2026. Conform unor oficiali americani citați de publicație, complexe precum S-300 și Buk-M2 nu erau în stare operațională și nu au fost conectate la radare în timpul operațiunii.
Noile imagini din satelit indică o creștere semnificativă a numărului de elicoptere retrase la „cimitirul elicopterelor” din apropierea orașului Sîzran, din vestul Rusiei, după invazia acesteia în Ucraina în 2022. Conform platformei open-source The Military Watch, citată de TVPWorld, baza deține acum aproximativ 71 de elicoptere Mi-8 și Mi-24/35, dintre care 31 au fost aduse după declanșarea conflictului.
Propagandistul șef al lui Vladimir Putin, Vladimir Soloviov, a solicitat Rusiei să inițieze o „operațiune militară specială” împotriva Armeniei, comparând situația de la Erevan cu fiasco-ul politic din Caracas. Declarațiile sale au stârnit reacții critice din partea autorităților armene, care consideră astfel de afirmații o încălcare gravă a suveranității Republicii Armenia, notează Kyiv Post.
Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, susține că locuitorii Groenlandei ar putea organiza un referendum surpriză pentru aderarea la Rusia, dacă președintele american Donald Trump nu intervine rapid pentru a controla insula arctică, conform declarațiilor preluate de agenția Interfax și publicate de Reuters.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a explicat marți că discuțiile între Germania, Regatul Unit și alte țări europene privind o posibilă misiune în Groenlanda se axează pe operațiuni de monitorizare și exerciții militare, nu pe desfășurarea unor trupe permanente pe insula autonomă daneză, conform informațiilor transmise de EFE. Această inițiativă vine în contextul tensiunilor geopolitice generate de declarațiile președintelui american privind intenția de a prelua insula.
Rusia condamnă ferm amenințările unei posibile intervenții militare americane în Iran și critică măsurile tarifare aplicate partenerilor comerciali ai republicii islamice. Potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe, citat de EFE prin %source%, astfel de acțiuni sunt inacceptabile și pun în pericol stabilitatea regională și securitatea internațională.
Iranul a furnizat Rusiei echipamente militare de aproximativ 4 miliarde de dolari începând din 2021, cu mult înainte de invazia Rusiei în Ucraina, potrivit unui oficial occidental citat de Bloomberg. Livrările includ sute de rachete balistice Fath-360, drone kamikaze Shahed-136 și milioane de muniții, arată informațiile obținute de Bloomberg și relatate de Kyiv Post.
Guvernul de la Londra ia în considerare folosirea soldaților de elită ai Marinei Regale pentru a captura petrolierele ilegale rusești pe mare, după ce a identificat o bază legală pentru astfel de operațiuni, relatează The Times. Acțiunile ar putea viza sute de nave care încalcă sancțiunile și operează sub pavilioane false sau inexistente.
Un atac cu drone ucrainene a provocat în timpul nopții două incendii la o instalație industrială din portul Rostov-pe-Don, iar în urma incidentului patru persoane au fost rănite și clădiri de apartamente au fost avariate, informează oficialii regionali conform Reuters. Incidentul a constat în pagube materiale și umane în acest important centru logistic situat în sudul Rusiei.
Moscova încearcă să implice refugiați ucraineni fără resurse financiare în operațiuni de sabotaj în Europa, folosind aplicații de mesagerie și plăți în criptomonede, conform unui raport al think tank-ului Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, citat de The Times. Scopul este subminarea sprijinului public pentru Kiev în acest moment critic al conflictului care durează aproape patru ani.
În urma sancțiunilor internaționale impuse Rusiei după izbucnirea războiului din Ucraina, autoritățile române și experții notează o creștere a activităților navale suspecte în zona economică exclusivă a României. Metoda „flotei fantomă” devine un instrument folosit de Rusia pentru a continua exportul de petrol, evitând astfel restricțiile internaționale, potrivit unei investigații publicate de digiforteam.
Steve Witkoff și Jared Kushner planifică să călătorească la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, în contextul negocierilor pentru un acord de pace între Rusia și Ucraina, relatează Bloomberg. Această întrevedere ar putea avea loc în cursul acestei luni, deși programul nu este încă definitiv și poate fi afectat de evoluțiile din Iran.
Un procent semnificativ dintre cele peste 1.000 de decrete executive emise de președintele rus Vladimir Putin în 2025 au rămas ascunse publicului larg, arată o anchetă a agenției de investigații Viorstka, relatată de The Moscow Times. Raportul evidențiază că aproape jumătate din aceste acte guvernamentale nu au fost făcute publice pe portalul oficial al Kremlinului.
Președintele rus, Vladimir Putin, nu intenționează să ofere un sprijin substanțial regimului din Iran, care se confruntă cu proteste masive și amenințarea unei posibile intervenții militare din partea Statelor Unite, notează Bloomberg. Kremlinul pare să opteze pentru o susținere publică formală, fără implicări directe, în condițiile în care prioritățile strategice ale Rusiei rămân axate în primul rând pe conflictul din Ucraina.
Autoritățile ruse rețin medicul șef și șeful interimar al secției de terapie intensivă de la Spitalul nr. 1 din Novokuznețk, după ce nouă bebeluși au murit în decurs de două săptămâni, în timpul sărbătorilor de Anul Nou, notează %source%.
Mai multe guverne din Europa, între care Franța și Italia, solicită Uniunii Europene să desemneze un negociator care să le reprezinte interesele în tratativele legate de Ucraina, temându-se de un eventual acord între Statele Unite și Rusia fără consultarea lor. Conform declarațiilor oferite pentru Politico de diplomați și oficiali implicați direct în discuții, Europa consideră că poate impune condiții esențiale doar dacă participă activ la negocieri.
În timp ce Vladimir Putin își direcționează resursele și atenția asupra conflictului din Ucraina, aliații săi strategici, precum Venezuela, Siria, Cuba și Iranul, resimt o lipsă acută de sprijin din partea Rusiei. Potrivit unei analize Bloomberg, parteneriatele tradiționale ale Moscovei se confruntă cu tensiuni și dezamăgiri profunde din cauza acestei situații, afectând echilibrul geopolitic în mai multe regiuni.
Președintele american Donald Trump susține într-un interviu pentru Reuters că președintele rus Vladimir Putin este pregătit să încheie războiul din Ucraina, însă negocierile sunt blocate de partea ucraineană. Această poziție contrastează cu declarațiile aliaților europeni, care afirmă în continuare că Rusia nu dorește să pună capăt conflictului.
Serviciile secrete din Serbia au realizat experimente cu tunuri sonore pe câini, în colaborare cu Rusia, pentru a analiza efectele acestor dispozitive acustice de mare putere, potrivit documentelor consultate de Politico. Testele au fost derulate la scurt timp după protestele antiguvemamentale din Belgrad, când manifestanții au raportat simptome cauzate de un puternic val sonor.
Ministerul german al Apărării anunță că Germania, împreună cu alți aliați din NATO, va desfășura o misiune de recunoaștere în Groenlanda, menită să evalueze mijloacele de asigurare a securității în regiunea Arctică în contextul amenințărilor crescânde din partea Rusiei și Chinei. Decizia survine într-un climat tensionat, iar potrivit %source%, această inițiativă urmărește coordonarea strânsă cu Statele Unite în zona Arcticii.
Un sondaj realizat în noiembrie 2025 în 21 de țări arată că în opinia majorității rușilor, Uniunea Europeană este percepută acum ca un inamic mai înverșunat decât Statele Unite, în timp ce majoritatea europenilor se tem de izbucnirea unui mare război pe continent. Cercetarea efectuată pe un eșantion de aproape 26.000 de persoane este prezentată de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) în colaborare cu Universitatea Oxford, potrivit %source%.
Administrația președintelui rus Vladimir Putin consideră capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane drept o manevră strategică, nu un eșec, conform unor surse citate de mass-media de stat ruse. Propaganda oficială este instruită să argumenteze că acest eveniment subliniază „desprinderea Rusiei de Occident” și consolidarea suveranității Federației Ruse.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a replicat dur președintelui american Donald Trump, care susținuse că Volodimir Zelenski ar împiedica un acord de pace. Conform declarațiilor transmise de dpa și Agerpres, Tusk a spus că responsabilă pentru blocajul negocierilor este Rusia și a cerut intensificarea presiunii asupra acestei țări.
Rusia a negat ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump despre o amenințare comună ruso-chineză la adresa Groenlandei și a acuzat Occidentul de manipulare și inconsecvență, potrivit %source%. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a criticat dur Washingtonul și capitalele europene pentru crearea unei crize artificiale legate de insula daneză.
Preşedintele rus Vladimir Putin a solicitat joi o rezolvare negociată „cât mai curând posibil” a războiului din Ucraina, reafirmând totodată necesitatea unei noi arhitecturi globale de securitate care să protejeze toate statele. Declaraţiile au fost făcute în prezenţa a circa 30 de noi ambasadori la Kremlin, iar %source% notează că liderul rus a evitat să-l critice pe preşedintele american Donald Trump, concentrându-se pe apelurile pentru pace şi echilibru internaţional.
Președintele francez Emmanuel Macron a transmis un mesaj clar celor care credeau că amenințarea Rusiei nu îi vizează direct și a evidențiat pericolul reprezentat de ultimele atacuri asupra Ucrainei, care arată că Europa se află în raza de acțiune a rachetelor rusești, relatează EFE, potrivit Agerpres. În cadrul unui discurs susținut la o bază militară din sud-estul Franței, Macron a subliniat necesitatea înzestrării militare europene pentru a face față noilor riscuri.
Un bărbat cu cetățenie moldovenească și română a primit o sentință de 11 ani de închisoare în Rusia, fiind primul condamnat pentru infracțiunea de „ajutor oferit inamicului”, introdusă în codul penal rus la sfârșitul anului 2024, informează agenția EFE, care citează presa independentă rusă.
Ministerul rus al Finanțelor indică o scădere semnificativă a veniturilor din petrol și gaze pentru bugetul federal al Rusiei în 2025, cauzată de prețurile în scădere la țiței și aprecierea rublei. Conform Reuters, preluat de Agerpres, această reducere afectează fluxurile financiare esențiale pentru Kremlin, în contextul cheltuielilor majore legate de conflictul din Ucraina.
Serghei Karaganov, consilier al administrației prezidențiale ruse, a declarat că Moscova ar putea lansa un atac nuclear asupra Germaniei sau Marii Britanii în următorii doi ani pentru a „pedepsi” Europa, care sprijină Ucraina în conflictul cu Rusia. Declarațiile sale au fost făcute într-un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson, conform The Moscow Times.
O instituție istorică publică din Polonia a demarat un proiect de cercetare pentru a inventaria pierderile cauzate de agresiunea militară sovietică și dominația postbelică asupra țării, transmite un ziar din Varșovia. Potrivit directorului institutului, această inițiativă vine într-un context tensionat între Polonia, Rusia și Germania, fiind o nouă etapă a solicitărilor legate de reparațiile de război.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, susține că țările NATO, printre care și Danemarca, încearcă să extindă controlul militar în regiunea Arctică, evidențiind solicitarea americană de a prelua controlul asupra Groenlandei. Această afirmație, potrivit agenției ruse de știri TASS, transmite Agerpres.
Vladimir Putin atrage atenția asupra deteriorării situației internaționale, subliniind că tensiunile actuale, inclusiv cele legate de Groenlanda, pot duce la un conflict major. El critică acțiunile unilaterale, făcând aluzie la fostul președinte Donald Trump, în contextul unor dispute ce implică controlul asupra Arcticii, conform Kremlinului.
Expirarea tratatului nuclear New START pe 5 februarie aduce o serioasă incertitudine în relațiile dintre Statele Unite și Rusia, relatează Reuters. În contextul conflictului din Ucraina, negocierile pentru un acord succesor întârzie, iar liderii celor două țări nu au discutat despre prelungirea acordului care limitează arsenalul nuclear.
Președintele rus Vladimir Putin și premierul israelian Benjamin Netanyahu au discutat vineri la telefon despre tensiunile din Orientul Mijlociu și situația Iranului, potrivit Kremlinului, care precizează că Rusia este pregătită să medieze conflictele. Convorbirea celor doi lideri are loc în contextul în care administrația americană, condusă de Donald Trump, amână o decizie privind un posibil atac militar asupra Iranului, analizând cu atenție riscurile și opțiunile diplomatice, relatează Reuters.
Michael O’Leary, șeful companiei Ryanair, îl califică pe președintele SUA, Donald Trump, drept „mincinos” și susține că liderul american „greșește din punct de vedere istoric” în probleme importante precum susținerea Ucrainei și comerțul global. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației Politico, care notează că aceste critici sunt neobișnuite în rândul mediului corporativ, unde de regulă se evită să fie deranjat Trump.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat că anul trecut 422.704 persoane au semnat contracte cu armata rusă, o cifră mai mică față de 2024, când aproximativ 450.000 s-au înrolat, conform relatărilor agențiilor de presă de stat. Medvedev a oferit aceste informații în timpul unei întâlniri privind tehnologia dronelor, transmite Reuters.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a lansat un atac dur la adresa Uniunii Europene, pe care a descris-o drept o „stea în declin”, dar a atras atenția și asupra riscurilor pe care le reprezintă Rusia prin politicile sale expansioniste, conform Euronews. Într-un discurs adresat Corpului Diplomatic, liderul polonez a exprimat nemulțumiri legate de direcțiile actuale ale UE și a pledat pentru o reformare profundă a blocului comunitar.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că unele sisteme de apărare antiaeriană, furnizate de aliații occidentali, au rămas fără rachete în timpul celor mai recente atacuri rusești asupra Ucrainei. Potrivit declarațiilor sale, citate de %source%, livrările noi de muniție au ajuns vineri și vor permite refacerea capacităților defensive, într-un moment critic pentru țară.
Forțele ucrainene au ucis de 27 de ori mai mulți soldați ruși decât și-au pierdut parcursul luptelor pentru recucerirea orașului-cheie Kupiansk, potrivit unei evaluări a serviciilor de informații britanice, relatează The Times. Această raportare evidențiază succesul Kievului în fața atacurilor susținute ale Rusiei, chiar dacă Moscova a aplicat o tactică intensivă prin care a folosit superioritatea numerică, informează sursa menționată.
Pușcașii marini ai Marii Britanii desăvârșesc un program de antrenament dur la Camp Viking, în nordul Norvegiei, pregătindu-se pentru confruntări armate în condițiile extreme ale Arcticii. Aceste exerciții includ scenarii realiste de război contra Rusiei, iar %source% arată că baza, deschisă în 2023, se pregătește să găzduiască până la 2000 de militari în anul 2027.
În cadrul Sinodului Popular Rus Mondial, s-a subliniat necesitatea creării unei inteligențe artificiale (IA) „ortodoxe”, fundamentate pe canoanele Bisericii Ortodoxe Ruse și valorile spirituale tradiționale. Inițiativa are scopul de a contracara influențele modelelor occidentale, considerate periculoase pentru securitatea spirituală a societății, potrivit declarațiilor făcute de reprezentanți ai Sinodului și ale unor personalități influente, citează sursa.
Danemarca pregătește exerciții militare extinse în Groenlanda, menite să întărească prezența NATO în regiunea arctică, în contextul tensiunilor tot mai mari provocate de Rusia. Generalul Søren Andersen, șeful Comandamentului Arctic danez, a declarat că a invitat oficial Statele Unite să se alăture acestor manevre planificate pentru anul 2026 și posibil 2027, potrivit informațiilor transmise de %source%.
Delegatul ucrainean Kirilor Budanov a anunţat sosirea echipei de negocieri în Statele Unite pentru discuţii cu emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, şi cu Jared Kushner, ginerele preşedintelui american, în vederea unei înţelegeri privind încetarea războiului cu Rusia. Potrivit News.ro, această rundă de negocieri are loc în contextul unor susţinute bombardamente ruseşti ce au afectat grav infrastructurile civile din Ucraina, iar tensiunile continuă să persiste în jurul teritoriilor ocupate şi a garanţiilor de securitate.
Președintele Volodimir Zelenski a transmis că serviciile secrete ucrainene au informații privind pregătirea unor noi atacuri rusești asupra sectorului energetic și infrastructurii țării, arată RBC Ukraine. Potrivit lui, Rusia nu are intenția de a respecta vreun acord de pace, iar atacurile sunt o parte a strategiei pentru a slăbi eforturile internaționale de a încheia conflictul.
Statele Unite au testat un dispozitiv secret, obținut printr-o operațiune sub acoperire, ce ar putea explica apariția „Sindromului Havana”, o serie de afecțiuni misterioase raportate de diplomați, spioni și militari americani din mai multe țări. Conform dezvăluirilor făcute pentru CBS News, acest echipament portabil poate reproduce efectele simptomelor care afectează victimele de aproape un deceniu și conține componente provenite din Rusia.
Autoritățile de ocupație din regiunea Herson trimit copii în Rusia pentru pregătire militară, notează Centrul Național de Rezistență (CNS). Sub pretextul unor proiecte educaționale, adolescenții sunt instruiți în specialități militare, subiecte de operare drone și tactici, fiind supuși unor programe de propagandă menite să îi condiționeze pentru participarea viitoare în conflicte.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia desfășoară operațiuni de recunoaștere asupra instalațiilor nucleare ucrainene și pregătește atacuri asupra infrastructurii energetice, acuzând Moscova că prioritizează acțiunile militare în defavoarea diplomației, potrivit Kyiv Post. Ucraina deține informații despre facilitățile vizate, iar atacurile rusești au afectat deja mai multe regiuni ale țării.
Negociatorul rus Kirill Dmitriev, implicat în discuțiile cu SUA pentru oprirea războiului din Ucraina, a declarat că alianța transatlantică este „terminată” după ce fostul președinte american Donald Trump a amenințat să aplice tarife vamale unor țări europene din cauza opoziției lor față de planurile sale privind Groenlanda, transmite TVPWorld. Potrivit sursei, tensiunile escaladează pe fondul disputelor privind insula arctică.
Serviciile de informații militare ale Ucrainei au dezvăluit specificațiile unei noi drone de atac rusești, Geran-5, care poate atinge viteze de până la 600 km/h și este echipată cu un motor cu reacție. Potrivit Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (HUR), această dronă este asemănătoare modelului iranian Karrar și folosește componente similare altor drone Geran produse în Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin a organizat prima întrunire a Consiliului de Securitate din acest an, discutând cu apropiații săi despre aspecte legate de securitate și rolul Rusiei în construirea unei lumi multipolare, potrivit presei ruse. La ședință au participat oficiali importanți ai statului, iar subiectele abordate au fost prezentate și de ministrul de Externe Serghei Lavrov.
Refuzul Rusiei de a-l susține pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, în pofida acordului strategic semnat cu Vladimir Putin, a provocat îngrijorări la Beijing. Consecințele acestei situații, inclusiv capturarea lui Maduro de către forțele americane, au determinat strategii chinezi să pună sub semnul întrebării viitorul parteneriatului cu Moscova, scrie The Times, citând o sursă din China.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a adresat o scrisoare președintelui Belarusului, Alexander Lukașenko, în care propune crearea unui Consiliu pentru Pace. Această inițiativă, menită să sprijine soluționarea conflictelor internaționale, a fost primită pozitiv de autoritățile din Minsk, potrivit declarației Ministerului Afacerilor Externe al Belarusului, citată de BELTA.
Președintele american Donald Trump a propus înființarea unui Consiliu pentru Pace cu scopul de a supraveghea reconstrucția postbelică a Fâșiei Gaza, însă inițiativa a întâmpinat scepticism și critici din partea mai multor lideri europeni și a Israelului. Potrivit publicației Bloomberg, liderii mondiali sunt surprinși de condițiile impuse pentru aderare, iar Rusia și aliații săi privesc favorabil această propunere, care pare să concentreze puterea decizională în mâinile lui Trump.
Trimisul special al președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, se va deplasa în această săptămână la stațiunea elvețiană Davos pentru a purta întrevederi cu membrii delegației SUA în marja Forumului Economic Mondial, potrivit a două surse citate de Reuters. De asemenea, negocierile privind soluționarea conflictului ruso-ucrainean vor continua în cadrul întâlnirilor desfășurate la această reuniune.
Un nou film cu personajul îndrăgit Cheburashka a stârnit controverse puternice în Rusia, unde loialiștii Kremlinului critică producția pentru presupuse mesaje contrare valorilor tradiționale. The Times relatează că dezbaterile au escaladat după ce figuri ultranaționaliste au acuzat filmul de promovare a unor idei care amenință identitatea rusă contemporană.
Centrul de Operațiuni Speciale Alpha al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a realizat atacuri majore asupra sistemului de apărare aeriană stratificat al Rusiei, cauzând pagube estimate la aproximativ 4 miliarde de dolari, notează Kyiv Post. Forțele ucrainene au eliminat sau avariat multiple componente esențiale ale apărării aeriene ruse în ultimul an, conform unui comunicat al SBU publicat pe Telegram.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat recent că Rusia pregătește un nou atac masiv împotriva Ucrainei, subliniind necesitatea de vigilență. În același timp, el a discutat cu prim-ministrul Iuliia Svirydenko despre acordarea unor plăți lunare suplimentare pentru lucrătorii din sectorul energetic, conform Ukrinform.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, susține că victoria în conflictul cu Rusia nu poate fi obținută doar prin apărare și anunță lansarea unor operațiuni ofensive în 2026. El avertizează că Rusia își menține toate planurile strategice vizând teritoriul Ucrainei, ajustând doar termenele și resursele implicate, potrivit publicației Kyiv Post.
Ministerul de Finanţe de la Moscova a anunţat că Rusia a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 5,6 trilioane de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, potrivit Reuters. Această situaţie a fost cauzată de prăbuşirea veniturilor din petrol şi gaze, combinate cu creşterea cheltuielilor publice, iar guvernul a fost nevoit să majoreze ţintele de deficit de două ori în decursul anului.
Președintele american Donald Trump a făcut publice conversații cu președintele francez Emmanuel Macron, în care acesta din urmă propune o întâlnire a G7 la Paris, inclusiv cu participarea Rusiei, pentru joi, în contextul forumului de la Davos. Informațiile au fost prezentate de publicația Le Figaro, iar Kremlinul a negat că ar fi primit invitația la o astfel de reuniune, potrivit declarațiilor oficialilor ruși, notează %source%.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a criticat planurile Republicii Moldova de a se uni cu România, susținând că acestea afectează grav statalitatea țării, conform agenției Reuters. Totodată, Mihai Popșoi, ministrul de externe al Republicii Moldova, a afirmat că o posibilă unire cu România ar putea fi discutată dacă suveranitatea și integritatea teritorială a țării vor fi amenințate de Rusia, relatează Newsmaker.md.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că un acord de pace privind Ucraina nu poate fi realizat cu liderii actuali ai Europei, potrivit protothema.gr. El a subliniat că Rusia a arătat disponibilitate pentru negocieri, dar a acuzat țările occidentale că au subminat toate înțelegerile de la 2014.
Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat marți la o conferință de presă, la care a participat și generalul american Alexus G. Grynkewich, importanța pregătirii populației românești pentru situații de criză și eforturi militare, conform declarațiilor preluate de Adevarul.ro.
Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, atrage atenția asupra unei crize fără precedent în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cauzată de tensiunile provocate de Donald Trump în legătură cu Groenlanda. Într-un interviu acordat AFP, el cere Europei să adopte o poziție mult mai fermă față de președintele american și să renunțe la „lingușeli”, potrivit News.ro.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că țara sa a fost invitată să participe la „Consiliul pentru Pace” propus de Donald Trump, însă a subliniat că o astfel de participare este dificilă, mai ales dacă Rusia ar fi inclusă în inițiativă, transmite News.ro. Zelenski a explicat contextul într-un mesaj pe WhatsApp și a anunțat că se va concentra pe semnarea unui acord cu Statele Unite privind securitatea și reconstrucția Ucrainei, a relatat Le Monde.
Negociatorul rus Kirill Dmitriev susține că a avut discuții „constructive” cu oficiali americani pentru încheierea războiului din Ucraina, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, transmite Kyiv Post. Potrivit sursei, întâlnirile au arătat o creștere a recunoașterii corectitudinii poziției Rusiei, iar Kremlinul pregătește noi discuții la Moscova cu reprezentanții americani.
De la începutul războiului din Ucraina, tensiunile dintre Rusia, Statele Unite și Uniunea Europeană s-au intensificat, iar Moscova a extins semnificativ lista țărilor pe care le consideră „ostile”. Conform %source%, pe această listă se regăsesc nu doar țările din Uniunea Europeană, NATO și SUA, ci și microstate europene, regiuni cu statut special sau țări din alte zone geografice, în total 47 de teritorii.
